Inflația din România se va menține ridicată în acest an, iar economiștii marilor bănci estimează că se va duce spre 8% la finele lui 2025, pe fondul apariției unor taxe noi sau majorării celor deja existente.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Unicredit Bank scrie astfel în cel mai recent raport privind economia României: “Estimarea noastră actuală situează inflația globală la aproximativ 7,6% față de aceeași perioadă a anului precedent la sfârșitul anului 2025 și la 3,5% față de aceeași perioadă a anului precedent la sfârșitul anului 2026. Continuăm să observăm riscuri de creștere a inflației: taxe noi sau majorate care afectează direct sau indirect prețurile de consum, accize, presiune ascendentă persistentă asupra prețurilor alimentelor, liberalizarea prețurilor la energie electrică începând cu iulie 2025, șocuri globale la nivelul ofertei.”
Potrivit Unicredit, datele recente evidențiază o nouă accelerare a inflației, rata anuală crescând la 5,45% în mai 2025, de la 4,85% în aprilie. Creșterea a fost determinată în principal de majorările prețurilor la alimente și energie, în ciuda moderării altor componente, precum combustibilii și tutunul. Inflația de bază (CORE2) a crescut, de asemenea, influențată de prețurile mai mari ale produselor agricole, creșterea salariilor și slăbirea leului față de euro. Deși se preconizează că inflația va accelera în continuare în lunile următoare, parțial din cauza expirării plafoanelor de preț pentru energia electrică și a creșterii TVA-ului și a accizelor care vor intra în vigoare în august, BNR anticipează că perspectivele pe termen mediu vor fi temperate de viitoarea înăsprire fiscală, care ar trebui să reducă cererea și să susțină o corectare a deficitului de cont curent.
“Având în vedere incertitudinea fiscală persistentă și inflația excesivă, considerăm că există o probabilitate ridicată ca reducerile ratei dobânzii de referință să fie amânate până în 2026, cu excepția cazului în care economia începe să înregistreze performanțe semnificativ mai slabe.”, se mai arată în raportul Unicredit.
În cadrul ședinței din 8 iulie, BNR a menținut rata dobânzii de referință la 6,50%, conform anticipărilor.
“Această decizie a fost luată în contextul creșterii inflației pe termen scurt și al riscurilor și incertitudinilor persistente din mediul economic general. Obiectivul principal al Consiliului BNR este de a asigura stabilitatea prețurilor și de a sprijini creșterea economică durabilă, iar poziția actuală a acestuia reflectă un echilibru atent între combaterea inflației și evitarea afectării activității economice deja slabe.”, notează economiștii Unicredit.
INS a publicat a doua estimare pentru creșterea PIB-ului în primul trimestru al anului 2025, care nu prezintă diferențe față de prima estimare de acum o lună. PIB-ul a crescut cu +0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut pe seria brută și cu +0,6% față de aceeași perioadă a anului trecut în termeni ajustați sezonier față de primul trimestru al anului 2024.
“Am revizuit în jos prognoza noastră pentru creșterea PIB-ului la 1,0% în 2025, de la 1,9% cât se estima la începutul anului. Este probabil să asistăm la o încetinire a consumului, în timp ce investițiile ar putea crește în cazul unei absorbții mai mari a fondurilor UE. Creșterea pentru 2026 a fost revizuită la 1,8% de la 2,1%. Așteptările de creștere au scăzut pentru majoritatea economiilor importante, dar România va avea una dintre cele mai scăzute rate de creștere din regiunea Europa Centrală și de Est (ECE), PIB-ul UE-ECE fiind estimat să crească cu 2,2% în 2025 și cu 2,5% în 2026.”
La rândul lor, economiștii ING au o prognoză mai pesimistă în ceea ce privește inflația de la finele anului.
“Inflația din România a crescut în iunie la 5,66%, peste prognoza noastră de 5,50%, consolidând riscurile de creștere a unui profil inflaționist deja ridicat. Având în vedere creșterea prețurilor la energie electrică în iulie și majorările de taxe în august, estimăm acum că inflația la sfârșitul anului va fi de 7,9%. Se preconizează că Banca Națională a României va menține rata dobânzii de referință la 6,50% în 2025, pe fondul presiunilor inflaționiste persistente.”
Cât privește rata dobânzii, ING estimează că primele reduceri ale ratei vor avea loc în 2026, probabil în al doilea trimestru, totalizând o relaxare de aproximativ 100 de puncte de bază. Dacă dezinflația se accelerează sau creșterea economică slăbește, BNR ar putea opta pentru o relaxare mai agresivă, mai notează banca.
În timpul verii sunt așteptate mai multe șocuri inflaționiste, mai arată ING. “Plafoanele prețurilor la energie electrică au fost eliminate la 1 iulie, ceea ce va determina creșterea facturilor la utilități. În august, rata standard a TVA va crește de la 19% la 21%, iar accizele la alcool, combustibil și tutun vor crește în conformitate cu noul pachet fiscal. Deși aceste măsuri vizează consolidarea finanțelor publice, ele vor determina și o creștere punctuală a prețurilor de consum.
În prezent, previzionăm că inflația va atinge un nivel maxim de aproximativ 8,2% în septembrie-octombrie, odată ce majorările fiscale se vor reflecta pe deplin în prețuri, înainte de a scădea ușor la 7,9% până la sfârșitul anului. Începând cu a doua jumătate a anului 2026, ne așteptăm la o dezinflație semnificativă, determinată de efectele de bază și de slăbirea cererii, care ar putea duce inflația la aproximativ 4,0% până la sfârșitul anului 2026. În sprijinul acestei opinii, datele privind salariile arată o încetinire a creșterii salariului mediu net, care a scăzut la 7,6% în mai față de aceeași perioadă a anului trecut, indicând o cerere mai slabă în viitor.”
Iar economiștii Erste Bank, banca mamă a BCR, estimează o inflație de 7,5% la finele anului.
“Perspectivele inflației pe termen scurt sunt incerte din cauza eliminării iminente a plafoanelor de preț la energia electrică în iulie și a creșterilor TVA și accizelor, ambele programate pentru august.
În consecință, am revizuit în sus prognoza noastră privind IPC la sfârșitul anului, de la o estimare anterioară de 5,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 7,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Prognoza noastră revizuită prezintă riscuri de creștere, care decurg în principal din ipoteza noastră privind o creștere de 30% a prețului energiei electrice luna viitoare, care, potrivit datelor de pe piață, ar putea fi mai mare. În plus, transferul estimat de 60% al creșterii TVA în prețurile de consum reprezintă un alt risc potențial de creștere. Având în vedere aceste așteptări privind inflația, anticipăm că NBR va menține rata dobânzii de referință neschimbată pentru restul anului. Considerăm că prima reducere a ratei dobânzii de către NBR va avea loc în februarie 2026, când banca centrală va prezenta perspectivele actualizate privind inflația, cu condiția ca așteptările privind inflația să fie moderate și să nu apară șocuri suplimentare la nivelul ofertei.”
În ceea ce privește cursul leu-euro, acesta se va duce cel mult la 5,10 lei pentru un euro, apreciază Erste Group: “BNR este probabil mulțumită de noua bandă de fluctuație a cursului EUR/RON, guvernatorul afirmând la conferința de presă din mai că RON este evaluat corect în termeni REER. Considerăm că 5,05-5,10 este noua bandă confortabilă pentru banca centrală pentru EUR/RON, întrucât o slăbire suplimentară a RON ar putea alimenta în mod nedorit inflația. Vulnerabilitatea valutară rămâne ridicată din cauza deficitului mare de cont curent și a primelor de risc ridicate. Prin urmare, ar putea fi necesar un cost de transport mai mare pentru a proteja RON.”