Foto: 18082951 © Tanyashir | Dreamstime.com
Autoritățile regionale sunt pe cale să piardă controlul asupra unor fonduri UE de miliarde de euro, deoarece Comisia Europeană este pe cale să desființeze o politică veche de zece ani care le acorda un rol direct în definirea modului în care sunt cheltuiți banii pentru coeziune, scrie Euractiv.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
După ce, timp de decenii, au primit o treime din bugetul UE, șefii regionali vor avea parte de o trezire bruscă. Miercuri, Comisia va prezenta revizuirea radicală a politicii de coeziune, în valoare de peste 300 de miliarde de euro, concepută inițial pentru a ajuta regiunile mai sărace să recupereze decalajul.
La începutul lunii iulie, Kata Tüttő, președintele organismului de reprezentare regională al UE, a avertizat: „Din spatele fumului de simplificare și eficiență va apărea un proiect de lege mare și urât”.
Potrivit unui proiect de lege consultat de Euractiv, politica va fi remodelată în patru moduri care „îi estompează din ce în ce mai mult principiile fundamentale”, a declarat marți reporterilor Sabrina Repp, eurodeputat S&D din Germania care se concentrează pe fondurile de recuperare.
Ce s-ar putea schimba
Capitalele la conducere. Autoritățile regionale, cărora li se permite în prezent să negocieze direct cu Bruxelles-ul, ar fi de facto excluse din procesul decizional. În schimb, regiunile vor prezenta proiecte capitalei naționale respective.
Alocarea în funcție de țară. În loc să se distribuie fonduri către cele 244 de regiuni ale UE în funcție de decalajul lor față de media blocului comunitar, fondurile de recuperare vor fi alocate țărilor în funcție de media PIB-ului lor. Regiunile din sudul Italiei, de exemplu, sunt mai sărace din punct de vedere economic decât cele din nord, dar vor primi mai puțin în conformitate cu noile norme din cauza PIB-ului global al Italiei.
Noi priorități strategice. O revizuire din aprilie a fondurilor de coeziune, care abia fuseseră cheltuite până în acel moment, a introdus o serie de noi priorități: apărare, locuințe la prețuri accesibile, reziliența apei, energie și țările și orașele de la frontiera estică – toate acestea concurează cu obiectivul inițial de a stimula regiunile rămase în urmă.
Firmele mari în detrimentul IMM-urilor. Revizuirea a subliniat, de asemenea, necesitatea de a nu mai sprijini doar întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în locul sprijinirii întreprinderilor mari. „Dacă tortul rămâne de aceeași mărime, firmele mari vor beneficia în detrimentul IMM-urilor”, a declarat o sursă din Parlament, vorbind deschis, calificând această mișcare drept o schimbare majoră. Firmele mari sunt mai competitive, conform gândirii Comisiei.
„Această revizuire intermediară a marcat începutul unei restructurări fundamentale a politicii de coeziune”, a explicat Repp.
O coaliție a marilor orașe și a orașelor care susțin această politică, reunite sub stindardul „Alianței pentru coeziune”, privesc deja spre 2026, după ce nu au reușit să evite propunerea de miercuri, pe care un membru a descris-o drept „apocalipsa”.
„Suntem mobilizați să luptăm pentru o politică de coeziune puternică după 2027”, se arată într-un e-mail văzut de Euractiv și adresat „avocaților coeziunii” din întreaga Europă.
Problemele politicii de coeziune
Nu toată lumea se așteaptă să deplângă posibila desființare a politicii de coeziune. Germanii, care contribuie cu cea mai mare parte la bugetul pe șapte ani al UE, au considerat mult timp că o revizuire este inevitabilă.
În prezent, politica „este în mod clar suprafinanțată și ineficientă în multe regiuni beneficiare cu instituții slabe, cum ar fi sudul Europei”, a declarat Friedrich Heinemann, analist la Centrul pentru cercetare economică europeană (ZEW).
Pentru Heinemann, însăși premisa acestei politici este greșită. „Promisiunea UE de a recupera decalajul se bazează în primul rând pe piața unică”, a explicat el, sugerând că câștigurile economice ale Europei de Est nu au fost determinate de transferurile de coeziune, ci de integrarea „competitivă” în piața internă a blocului.
Un studiu realizat de 2023 arată, de asemenea, că, deși fondurile de coeziune stimulează creșterea, majoritatea banilor ajung la cei bogați din regiunile sărace, adâncind diferențele de inegalitate.
Thomas Schwab, cercetător la fundația Bertelsmann, se teme că propunerea Comisiei, care „se concentrează doar pe cele mai bogate regiuni”, va „slăbi inevitabil nucleul ideii europene”.
„Ceea ce este prezentat în prezent ca «flexibilizare» înseamnă adesea în practică o diluare și, prin urmare, o slăbire a acestui pilon esențial al UE.”
