România se menține într-o poziție-cheie în regiunea Europei Centrale și de Est din punctul de vedere al competitivității, dar riscă să piardă teren dacă nu ajustează rapid decalajele de eficiență și inovație.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Potrivit celui mai recent raport de competitivitate regională realizat de Erste Group Research, România este economia din regiune cu cea mai dinamică creștere de productivitate din ultimul deceniu – aproape 30% între 2015 și 2024 –, dar și singura țară din regiune unde costurile reale cu forța de muncă au crescut mai repede decât productivitatea.

„Sweet spot” pe costuri, dar cu riscuri ascunse
În prezent, România rămâne un „sweet spot” pentru investiții din perspectiva costurilor: salariul mediu brut pe oră reprezintă doar 35% din media UE, în timp ce productivitatea se situează în jur de 80% din media europeană. Acest ecart creează un avantaj competitiv important pentru investitori. Totuși, raportul avertizează că „acest avantaj se diminuează”, în contextul unor creșteri accelerate ale salariilor neacoperite printr-o eficiență echivalentă.
În termeni nominali, costurile forței de muncă au crescut în medie de două ori mai rapid în Europa Centrală și de Est decât în Germania.
Cea mai rapidă creștere nominală a fost înregistrată în România (costurile nominale ale forței de muncă au crescut de peste două ori din 2015).
Însă, în ciuda creșterii foarte dinamice a costurilor nominale ale forței de muncă, măsurate în euro, acestea rămân printre cele mai scăzute din UE, în special în Serbia, România și Ungaria.
Stocul de capital, încă redus în România: potențial semnificativ de creștere economică
România are unul dintre cele mai reduse stocuri de capital pe angajat din regiunea CEE, conform datelor din 2019 prezentate în raport.
Capitalul per angajat exprimat în parități de putere de cumpărare (PPP USD 2017) este semnificativ sub media UE și mai mic decât în Cehia, Slovenia sau Estonia.
Deși rata investițiilor ca procent din PIB este relativ ridicată în România (peste media UE), stocul acumulat de capital rămâne scăzut, ceea ce arată că este loc pentru acumulare suplimentară.
Această situație oferă un spațiu clar pentru stimularea potențialului de creștere economică prin investiții suplimentare în infrastructură, echipamente și tehnologii moderne.
Energie scumpă, forță de muncă insuficient calificată
Costurile cu energia sunt văzute ca unul dintre principalele obstacole pentru companiile din regiune, inclusiv pentru cele din România. Acesta este un factor-cheie care erodează competitivitatea, mai ales în industriile mari consumatoare de energie. În paralel, disponibilitatea forței de muncă calificate este percepută ca o barieră în calea investițiilor.
Poziționare în clasamente: sub Cehia, peste Croația
Conform IMD World Competitiveness Ranking 2025, România ocupă locul 49 din 69 de economii analizate. Este sub Slovenia (locul 46), Ungaria (48) și Polonia (52), dar peste Croația (53) și Slovacia (63). În regiune, Cehia conduce clasamentul cu locul 25 mondial, apropiindu-se de Germania (19).
România se află în top 30 global în ceea ce privește exporturile manufacturiere competitive, potrivit Competitive Industrial Performance Index (2024), dar stă modest la capitolul complexitate economică, unde domină Cehia, Slovenia, Slovacia și Ungaria.
Blocajele: eficiența scăzută în afaceri și infrastructură
România, ca și alte țări din regiune, punctează slab la eficiența guvernamentală și eficiența în afaceri – domenii care includ practicile de management, stabilitatea politicilor publice și predictibilitatea fiscală. De altfel, complexitatea procedurilor administrative și legislația schimbătoare sunt identificate de companiile active în România ca fiind printre cele mai mari obstacole în calea investițiilor.
R&D redus, dar nu lipsă de inovație
România alocă cea mai mică proporție din PIB pentru cercetare și dezvoltare din UE, dar are un procent rezonabil de investiții în produse și servicii noi la nivel de firmă. Totuși, lipsa colaborării între universități și industrie frânează un salt calitativ în inovație și tehnologie.
România, codașă la adoptarea inteligenței artificiale: doar firmele mari folosesc timid AI-ul
Deși inteligența artificială este văzută în raport ca un factor-cheie pentru creșterea productivității și adaptarea la lipsa de forță de muncă, România se află printre ultimele țări din UE la utilizarea tehnologiilor AI. Doar un procent foarte mic dintre firmele mari folosesc AI, iar în rândul IMM-urilor utilizarea este aproape inexistentă.

În concluzie, România este competitivă, dar fragilă. Costurile scăzute cu forța de muncă și avansurile în productivitate o mențin atractivă în regiune, dar dezechilibrele dintre salarii și eficiență, infrastructura slabă și birocrația greoaie pot submina acest avantaj în anii următori. Investițiile în digitalizare, tranziția verde și capitalul uman sunt esențiale pentru a susține creșterea pe termen lung.
Sursa foto: Libin Jose | Dreamstime.com