Tot mai mulți antreprenori iau în calcul relocarea fiscală în țări precum Bulgaria, Estonia, Cipru sau chiar Dubai. Capcanele mutării firmei în alte țări

În contextul fiscal tot mai impredictibil din România – creșterea TVA, noi impozite pe cifra de afaceri, taxe progresive aflate în discuție – tot mai mulți antreprenori iau în calcul relocarea fiscală în țări precum Bulgaria, Estonia, Cipru sau chiar Dubai.

La prima vedere, mutarea unei firme în alt stat pare o soluție rapidă pentru reducerea poverii fiscale. În realitate, însă, procesul este mult mai complicat decât pare, iar riscurile pot depăși beneficiile dacă nu este făcut cu atenție și consultanță specializată, atrage atenția Marius Stanciu, avocat specializat în fiscalitate și partener fondator Buju Stanciu și Asociații, parte din rețelele Interlegal și Legal Network International.

Potrivit lui, mutarea rezidenței fiscale presupune mai mult decât o simplă schimbare de adresă sau deschiderea unei firme în altă țară. Dacă asociatul are în continuare rezidență fiscală în România, acesta va plăti în continuare impozitul pe dividende în cuantumul prevăzut de legislația românească.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

Dacă activitatea reală, clienții, echipa sau conducerea sunt în continuare în România, autoritățile fiscale, teoretic, pot considera chiar și firma tot rezidentă fiscal aici, afirmă el. Cu toate acestea, până în acest moment, acest mecanism de recalificare a rezidenței fiscale a societății străine, a rămas la nivel de teorie, fiind foarte greu de aplicat de către ANAF.

Cât de complicată este, în realitate, mutarea rezidenței fiscale?

Deși procesul mutării rezidenței fiscale din România poate părea simplu, realitatea este mult mai complicată, iar greșelile pot atrage costuri serioase – inclusiv sancțiuni fiscale, controale transfrontaliere și pierderi de credibilitate, avertizează avocatul Marius Stanciu.

Așadar, mutarea firmei implică:

1. Proceduri legale și administrative complexe

• Notificarea autorităților fiscale române (formularul de schimbare a rezidenței pentru persoane fizice, de ex.)

• Închiderea activității fiscale în România (sau transformarea acesteia în activitate secundară)

• Înregistrarea și menținerea rezidenței fiscale în noul stat (în condițiile prevăzute de legislația locală)

Durata acestor proceduri poate varia de la câteva luni până la peste un an, în funcție de țară și de complexitatea afacerii.

De exemplu, în cazul mutării în Dubai, rezidența fiscală poate fi obținută doar dacă dovedești ședere reală, contract de închiriere și activitate economică concretă. Nu mai funcționează ‘turismul fiscal’, cel puțin nu fără riscuri mari.

2. Costuri semnificative și recurente

Chiar dacă unele țări par avantajoase fiscal (0% impozit pe profit sau dividende), procesul de relocare vine cu costuri ascunse:

• Consultanță juridică și fiscală specializată – esențială pentru a evita greșeli

• Onorarii pentru deschiderea firmei și obținerea rezidenței – între 1.000 și 5.000 de euro în funcție de țară

• Spațiu de lucru obligatoriu (real, nu virtual) – în multe jurisdicții este cerut un birou fizic

• Contabilitate locală și raportare fiscală – necesară chiar dacă ai zero clienți acolo

Capcanele în care cad mulți antreprenori

Practic, atunci când își mută rezidența fiscală în alte țări, antreprenorii au mai multe riscuri, atât de ordin fiscal, cât și juridic.

Capcane fiscale

1. Riscul de neconformitate și recalificare fiscală, impozitarea dublă

Una dintre cele mai mari capcane este ignorarea convențiilor de evitare a dublei impuneri sau a criteriilor impuse de OCDE și UE. În lipsa respectării lor, pot apărea:

• recalificarea rezidenței fiscale – statul român poate contesta mutarea

• impozitarea retroactivă a profiturilor considerate obținute în România

• controale transfrontaliere și blocarea conturilor firmei

• amenzi și penalități pentru nedeclararea corectă a veniturilor

În plus, din 2023–2025, România a adoptat noi reguli de raportare internațională (CRS, DAC6, DAC7) și a crescut schimbul de informații între autoritățile fiscale. Nu mai este posibilă „dispariția fiscală”.

2. Conducerea efectivă din România

Chiar dacă firma este înregistrată în Dubai, dacă antreprenorul locuiește și ia decizii din România, acesta este rezident fiscal în România și va plăti, astfel, impozitul pe dividende în România. De asemenea, ANAF, teoretic, poate argumenta că sediul conducerii efective este tot în România, „place of effective management”.

3. Transferuri incomplete sau greșite

Mulți antreprenori uită că „mutarea” nu înseamnă automat transferul brandului, contractelor, licențelor software sau a bazei de clienți. Acestea trebuie transferate legal, altfel noua entitate nu poate opera eficient.

4. Complicații cu TVA-ul

Regimul TVA variază între țări și poate deveni extrem de complicat în cazul vânzărilor transfrontaliere către clienți români. În multe cazuri, firma din străinătate trebuie să se înregistreze pentru TVA în România.

5. Acces restricționat la finanțări și licitații

Firmele cu sediul în afara României pot avea dificultăți în accesarea fondurilor nerambursabile locale, în participarea la licitații publice sau chiar în deschiderea de conturi bancare în România.

6. Percepție negativă

O firmă cu sediu „exotic” (ex: Dubai, Cipru) poate ridica suspiciuni în rândul partenerilor de business sau al autorităților. În anumite industrii, asta poate afecta încrederea și colaborările comerciale.

Capcane juridice și operaționale

• Contracte care rămân sub incidența dreptului românesc – chiar dacă firma e în altă țară.

• Transferul greoi al activelor, clienților, licențelor – mutarea implică deseori o întrerupere a activității.

• Acces limitat la finanțări sau licitații – unele fonduri sau clienți preferă firme locale.

• Dificultăți în gestionarea echipei rămase în România – implicații pentru taxe salariale, CAS, Sănătate etc.

Capcane de imagine și credibilitate

• Neîncredere din partea partenerilor locali – mai ales dacă pari „fugit fiscal”.

• Percepție negativă la controale sau în instanță – structurile artificiale pot fi desființate ca „abuz de formă juridică”

Mutarea fiscală poate fi o soluție strategică pentru unele afaceri – în special din IT, e-commerce sau consultanță – dar nu este un „glonț de argint” pentru toți antreprenorii. Fără un plan bine făcut și o abordare juridică solidă, riscurile pot depăși avantajele.

Fuga de taxe fără structură legală clară e o capcană. Poți ajunge să plătești mai mult, să pierzi clienți și să fii suspectat de evaziune fiscală. E nevoie de luciditate, nu doar de reacție la frustrare, conchide avocatul.