Şase Direcţii Silvice (Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Dolj, Mehedinţi, Teleorman şi Tulcea) au înregistrat pierderi financiare mari în cinci ani consecutivi, în perioada 2020 – 2024, relevă concluziile raportului întocmit de Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). Conform documentului, publicat vineri, obiectivele controlului au vizat: indicatorii financiari, modul de gestionare a resurselor umane, utilizarea fondurilor speciale destinate pădurilor, precum şi modul de acordare a premiilor şi participării la profit pentru angajaţi, transmite Agerpres.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

“La nivelul RNP Romsilva, evoluţia indicatorului financiar de performanţă (profit brut/pierdere) la sfârşitul anilor 2023 (251.985.393 lei) şi 2024 (42.269.533 lei), faţă de anul 2022 (403.217.913 lei), este nefavorabilă întrucât rezultatul brut al profitului înregistrează o scădere cu suma de 151.232.520,00 lei, în anul 2023 şi cu suma de 360.948.380,00 lei (89,51%), în anul 2024. La nivelul RNP Romsilva, evoluţia indicatorului financiar de performanţă (profit brut/pierdere) la sfârşitul anului 2024 (42.269.533 lei), faţă de anul 2023 (251.985.393 lei), este nefavorabilă întrucât rezultatul brut al profitului înregistrează o scădere cu suma de 209.715.860,00 lei (83,22%). În perioada 2020-2024, un număr de şase Direcţii Silvice (DS Bistriţa Năsăud, DS Constanţa, DS Dolj, DS Mehedinţi, DS Teleorman, DS Tulcea) au înregistrat pierderi financiare mari în cinci ani consecutivi”, se menţionează în raport.

Datele citate arată că DS Tulcea a raportat cele mai mari pierderi, în cuantum de 79.490.084 de lei, urmată de DS Bistriţa-Năsăud – cu 62.565.714 lei, DS Constanţa (53.214.509 lei), DS Dolj (42.282.275 lei), DS Mehedinţi (40.901.740 lei) şi DS Teleorman (26.752.913 lei).

Analize Economedia

România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA

De asemenea, în perioada 2020-2024, un număr de patru Direcţii Silvice (DS Caraş-Severin, DS Gorj, DS Maramureş şi DS Sălaj) au raportat pierderi financiare mari în cel puţin doi ani consecutivi, în timp ce la DS Arad s-au înregistrat pierderi financiare mari, în valoare de 14.726.621 lei, în anul 2024 faţă de anul 2023, an în care structura silvică a înregistrat profit în cuantum de 7.472.964 lei.

În plus, în cazul a nouă Direcţii Silvice s-au înregistrat pierderi financiare mari în anul 2024, comparativ cu anul 2023, după cum urmează: DS Caraş Severin (34.798.294 lei, +73,49%), DS Constanţa (17.598.787 lei, +33,50%), DS Gorj (8.600.783 lei, +77,77%), DS Maramureş (15.882.949 lei, +28,62%), DS Mehedinţi (11.737.213 lei, +56,69%), DS Sălaj (6.289.353 lei, +80,33%), DS Teleorman (9.632.815 lei, +48,44%), DS Dolj (14.021.216 lei, +26,29%) şi DS Tulcea (25.358.316 lei, +37,43%).

Raportat la suprafaţa de Fond Forestier Naţional proprietate publică a statului, administrată de către Direcţiile Silvice, în anul 2024, DS Arad (101.091 hectare) a înregistrat pierderi financiare mari în cuantum total de 14.726.621,00 lei, comparativ cu DS Argeş (112.632 hectare), care a înregistrat un profit brut de 3.619.934 lei.

În acelaşi timp, DS Dâmboviţa (53.467 hectare) a consemnat o pierdere financiară de 11.860.025,00 lei, faţă de DS Bihor (60.793 hectare), care a înregistrat un profit brut total de 45.362 de lei, iar DS Hunedoara (154.258 hectare) a avut pierderi financiare de 1.621.427 lei, comparativ cu DS Neamţ (161.040 hectare) – cu profit brut de 52.472.019 lei.

“Pentru eliminarea acestor deficienţe este necesară reorganizarea unităţilor silvice operaţionale fără personalitate juridică din cadrul RNP Romsilva, astfel încât să poată fi atinse obiectivele cuantificate cu privire la reducerea pierderilor, creşterea profitului, a cifrei de afaceri şi a productivităţii muncii, stabilite la nivelul RNP Romsilva”, se menţionează în raport.

Referitor la eficienţa activităţii Direcţiilor Silvice în raport cu cheltuielile de personal şi cifra de afaceri, în perioada 2020-2024, DS Constanţa şi DS Galaţi au înregistrat cheltuieli mari cu personalul care au depăşit indicatorul cifra de afaceri în cinci ani consecutivi. “Precizăm că, în anul 2024, la nivelul DS Constanţa cheltuielile cu personalul au depăşit indicatorul cifra de afaceri cu 289,59%”, notează sursa citată.

Totodată, în intervalul analizat, opt Direcţii Silvice au depăşit indicatorul cifra de afaceri cel puţin doi ani (DS Mehedinţi, DS Teleorman, DS Tulcea, DS Brăila, DS Bistriţa-Năsăud, DS Ilfov, DS Ialomiţa şi DS Sălaj).

“Nivelul productivităţii muncii determinată ca raport între cifra de afaceri şi numărul total de salariaţi, înregistrează creşteri în perioada 2020-2023, pentru un număr de 34 de Direcţii Silvice, în condiţiile dinamicii crescătoare a cifrei de afaceri, iar pentru un număr de 7 Direcţii Silvice (DS Ilfov, DS Harghita, DS Constanţa, DS Călăraşi, DS Brăila, DS Braşov şi DS Bihor) evoluţia eficienţei muncii este nefavorabilă, în sensul scăderii productivităţii muncii, în anul 2023 faţă de anul 2022. De-a lungul perioadei analizate 2023-2024, se constată o scădere nejustificată a dinamicii indicatorului cifrei de afaceri pentru un număr de 36 de Direcţii Silvice din cadrul RNP Romsilva, iar pentru un număr de 5 Direcţii Silvice (DS Vrancea, DS Suceava, DS Prahova, DS Harghita şi DS Satu Mare) evoluţia cifrei de afaceri este favorabilă, în sensul creşterii indicatorului în anul 2024 faţă de anul 2023. Pentru un număr de 34 Direcţii Silvice din cadrul RNP Romsilva, nivelul productivităţii muncii determinată ca raport între cifra de afaceri şi numărul total de salariaţi, înregistrează scăderi semnificative/nejustificate în perioada 2023-2024, în condiţiile evoluţiei nefavorabile a dinamicii cifrei de afaceri, iar pentru un număr de 7 Direcţii Silvice (DS Vrancea, DS Suceava, DS Satu Mare, DS Prahova, DS Neamţ, DS Harghita şi DS Braşov) evoluţia eficienţei muncii este favorabilă, în sensul creşterii productivităţii muncii în anul 2024 faţă de anul 2023”, se specifică în raportul de specialitate.

Concluziile referitoare la modul de constituire şi gestionare a fondului de conservare şi regenerare a pădurilor la nivelul RNP Romsilva evidenţiază faptul că soldul final al acestui fond a fost următorul: în 2020, de 26.843.292,40 lei; în 2021, de 853.374,85 lei; în 2022, de 5.486.704,76 lei; în 2023, de 3.804.657,51 lei; în 2024, de 24.715.633,34 lei.

În privinţa modului de acordare a calificativelor anuale pentru conducerea Direcţiilor Silvice din cadrul Romsilva, în raport cu profitul brut realizat, în anul 2021, conducerea Regiei a acordat calificativul “Foarte Bine” directorilor a şase Direcţii Silvice (DS Dâmboviţa, DS Dolj, DS Iaşi, DS Olt, DS Sălaj şi DS Satu Mare), iar angajaţii unităţilor silvice au beneficiat de premii (altele decât cele ocazionale) în cuantum total de 10.749.173 lei, “cu toate că, în acelaşi an, Direcţiile Silvice respective au înregistrat pierderi financiare semnificative în cuantum total de 21.871.106 lei”.

În acelaşi an, conducerea instituţiei a acordat calificativul “Bine” directorilor a 13 Direcţii Silvice (DS Bistriţa Năsăud, DS Brăila, DS Buzău, DS Constanţa, DS Galaţi, DS Giurgiu, DS Gorj, DS Ialomiţa, DS Ilfov, DS Mehedinţi, DS Teleorman, DS Tulcea şi DS Vaslui), iar angajaţii unităţilor silvice au beneficiat de premii (altele decât cele ocazionale) în cuantum total de 17.941.495 lei, deşi, tot atunci, Direcţiile Silvice respective au înregistrat pierderi financiare semnificative în cuantum total de 91.744.545 lei.

“În anul 2022, conducerea RNP Romsilva a acordat calificativul “Foarte Bine” directorilor a 9 Direcţii Silvice (DS Bistriţa Năsăud, DS Brăila, DS Constanţa, DS Galaţi, DS Giurgiu, DS Ialomiţa, DS Mehedinţi, DS Teleorman şi DS Tulcea), iar angajaţii unităţilor silvice au beneficiat de premii (altele decât cele ocazionale) în cuantum total de 15.244.673 lei, cu toate că în acelaşi an Direcţiile Silvice respective au înregistrat pierderi financiare semnificative în cuantum total de 46.902.185 lei”, se arată în document.

Echipa de control din cadrul MMAP a solicitat Regiei să prezinte modul de repartizare a fondului de participare la profit a salariaţilor şi stabilirea criteriilor de acordare a acestuia.

“Propunerea de repartizare a sumelor în cuantum de 2.709.689,00 lei şi defalcarea acestora pe Direcţii Silvice, nu s-a efectuat în funcţie de rezultatele şi eficienţa muncii depuse de către fiecare salariat în parte şi nu a fost aprobată de către Consiliul de Administraţie al RNP Romsilva. Conducerea RNP Romsilva a repartizat fondul de participare a salariaţilor la profit aferent anilor 2020 şi 2021, pentru toate direcţiile silvice, în condiţiile în care un număr de 26 de Direcţii Silvice (în anul 2020) şi 20 Direcţii Silvice, inclusiv centrala RNP Romsilva (în anul 2021), au raportat pierderi contabile în exerciţiul financiar încheiat. Considerăm că suma totală de 2.709.689,00 lei, care a fost repartizată pentru participarea salariaţilor la profit, putea fi utilizată pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi. Astfel, au fost încălcate prevederile art. 138 alin. (2) din Contractul Colectiv de Muncă şi prevederile art. 1 lit. c) şi d) şi alin. (2) din OUG nr. 64/2001”, se precizează în concluziile Corpului de Control.

În urma acestui control, raportul a fost transmis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea efectuării de cercetări specifice.