Harta salariului minim în UE. Pe ce loc se situează România

Care sunt cele mai mari și cele mai mici salarii minime din Europa? Euronews face un inventar al salariilor europenilor, comparându-le cu valoare euro dar și cu puterea de cumpărare.

Milioane de angajați din toată Uniunea Europeană continuă să câștige salariul minim stabilit de state – această limită inferioară a salariului are ca scop să asigure un trai decent angajaților și să acopere nevoile primordiale ale unei gospodării, scrie Antena 3.

Totuși, nivelurile salariilor minime nu au putut ține mereu pasul cu inflația.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Datele din iulie 2025 arată că salariile minime brute variază în UE de la 551 euro pe lună, cel mai mic, în Bulgaria, până la 2.704 euro în Luxemburg.

Dacă includem și țările candidate la Uniunea Europeană, clasementul se mai schimbă – Ucraina devina țara cu cel mai mic salariu minim – doar 164 de euro. În același timp, cinci țări UE – Italia, Danemarca, Suedia, Austria și Finlanda – nu au un salariu minim stabilit la nivel național în legislație.

Deși Luxemburgul este în vârful clasamentului, iar Ucraina în coadă, cum arată, însă salariile ajustate la nivelul puterii de cumpărare?

Lista salariilor în UE (plus țările candidate) arată în felul următor:

Luxemburg – 2.704 euro
Irlanda – 2.282 euro
Olanda – 2.246 euro
Germania – 2.161 euro
Belgia – 2.112 euro
Franța – 1.802 euro
Spania – 1.381 euro
Slovenia – 1.271 euro
Polonia – 1.100 euro
Lituania 1.038 euro
Grecia – 1.027 euro
Portugalia – 1.015 euro
Cipru – 1.000 euro
Croația – 970 euro
Malta – 961 euro
Estonia – 886 euro
Cehia – 841 euro
Slovacia – 816 euro
România – 797 euro
Letonia – 740 euro
Ungaria – 727 euro
Muntenegru – 670 euro
Serbia – 618 euro
Macedonia de Nord – 584 euro
Turcia – 558 euro
Bulgaria – 551 euro
Albania – 408 euro
Republica Moldova – 285 euro
Ucraina – 164 euro

Puterea de cumpărare schimbă clasamentul

În ciuda acestor date brute privind salariile minime, un alt indicator este mai important pentru a putea stabili nivelul de prosperitate al oamenilor – puterea de cumpărare standardizată (PCS).

PCS, ca indicator, permite realizarea unei comparații mai corecte, folosind o unitate de măsura ca „monedă” pentru a reflecta mai bine ce pot cumpăra oamenii în fiecare țară folosindu-și salariul. Un PPS reprezintă o unitate din această „monedă” care, în teorie, cumpără aceeași cantitate de bunuri și servicii în fiecare țară, conform Eurostat.

Ajustate astfel, datele arată o realitate mult diferită – diferențele dintre țări scad semnificativ.

De exemplu, salariul minim este de aproape cinci ori mai mare în Luxemburg decât în Bulgaria, însă dacă folosim acest indicator mult mai util, vedem că puterea de cumpărare în Luxemburg este de 2,3 mai mare decât cea din Bulgaria, o diferență semnificativă față de diferența de 4,9 ori dintre salariile minime.

Astfel, deși Luxemburg își păstrează poziția în vârful clasamentului, Estonia coboară pe ultimul loc în topul ajustat după PPS. Când includem și țările candidat, Albania este cea care ocupă ultimul loc. Astfel:

Luxemburg – 2.035
Germania – 1.989
Olanda – 1937
Belgia – 1.812
Irlanda – 1.653
Franța – 1.620
Spania – 1.519
Polonia – 1.500
Slovenia – 1.417
România – 1.279
Lituania – 1.272
Croația – 1.272
Grecia – 1.194
Portugalia – 1.167
Cipru – 1.078
Macedonia de Nord – 1.069
Turcia – 1.062
Muntenegru – 1.058
Malta – 1.049
Ungaria – 1.001
Slovacia – 963
Cehia – 936
Bulgaria – 922
Serbia – 917
Letonia – 905
Estonia – 886
Albania – 566

Astfel, deși țările din estul Europei și țările balcanice sunt deobicei, mai jos în clasament când vine vorba de date brute, ele performează mult mai bine în ce privește puterea de cumpărare. Țările occidentale încă sunt pe primele locuri, dar diferențele sunt mult mai mici.

De exemplu, șapte țări UE sunt sub cele candidate – adică Malta, Ungaria, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Letonia și Estonia.

În plus, România este cu mult mai sus în top când vorbim de puterea de cumpărare, depășind de departe țări precum Grecia și Portugalia sau Ungaria și Cehia. Țara noastră reușește performanța de a intra în top zece când vine vorba de puterea de cumpărare.

Estonia și Cehia sunt țările care pierd cel mai mult când vine vorba de comparația între puterea de cumpărare și salariul minim.