Ion Stoica, fondatorul de origine română al Databricks / Sursa foto: Wikipedia / Glenn Ricart
Acest profesor de informatică a devenit miliardar lansând patru startup-uri din laboratorul său de cercetare finanțat privat, inclusiv unicornii Databricks și Anyscale. Dar nu a fost niciodată doar despre afaceri, scrie Forbes.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Profesorului de la Berkeley Ion Stoica și studenților săi nu le place să fie depășiți de nimeni, cu atât mai puțin de rivalul de moarte Stanford. De aceea, atunci când un utilizator a cerut o modalitate de a compara chatbot-ul lor open-source Vicuna cu modelul Alpaca al școlii rivale, echipa de la Berkeley i-a pus pe roboți față în față într-o bătălie AI sângeroasă.
Citește aici interviul Economedia cu Ion Stoica, fondatorul Databricks:
- VIDEO | INTERVIU Cum a ajuns un informatician român să creeze una dintre cele mai „fierbinți” companii de AI ale momentului – Databricks
- VIDEO | INTERVIU EXCLUSIV Ion Stoica, fondatorul român al unicornului Databricks: Dacă România ar avea mai puține reglementări, poate că asta ar încuraja investițiile din străinătate
Ion Stoica este și singurul român aflat pe lista celor mai bogați imigranți din SUA în 2025.
Comunitatea de utilizatori a luat-o razna. Curând, grupul lui Stoica a adăugat posibilitatea de a testa modele aleatorii unul lângă altul și de a lăsa oamenii să voteze rezultatul bătăliei. Totul a fost doar o distracție, explică profesorul asociat Joseph Gonzalez, care a lucrat la proiect împreună cu Stoica și studenții săi We-Lin Chiang și Anastasios N. Angelopoulos.
Din acea joacă a apărut ChatBot Arena, un site care găzduiește peste 400 de modele AI, permițând utilizatorilor să discute simultan cu mai multe dintre ele. Rebranduit în aprilie sub numele LMArena, cu Stoica președinte, Chiang director tehnologic și Angelopoulos CEO, compania a strâns 100 de milioane de dolari finanțare de la fonduri de capital de risc, la o evaluare de 600 de milioane de dolari. Startup-ul, vechi de doi ani, este deja folosit de dezvoltatori precum OpenAI, xAI și Google pentru a-și testa chatbot-urile și a adunat peste 3,5 milioane de voturi de la utilizatori care vor să-și exprime părerea despre aceste modele în evoluție.
Aceasta este doar cea mai recentă inițiativă de cercetare din laboratorul profesorului de informatică Ion Stoica – finanțat în principal de companii private de tehnologie, inclusiv Microsoft, Nvidia, Google și IBM – care face valuri în industrie. În aproape trei decenii în mediul academic, el a cofondat patru startup-uri alături de colegi și studenți de la universitate, dintre care două sunt, până acum, unicorni.
Născut în România comunistă de atunci, Stoica — acum în vârstă de 60 de ani și cu o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari — s-a mutat în SUA la sfârșitul anilor 1990 pentru a urma un doctorat în inginerie electrică și informatică la Carnegie Mellon University. După absolvire, s-a îndreptat spre vest pentru a începe să predea la UC Berkeley în 2000 și nu și-a abandonat laboratorul sau studenții de atunci. Deși cea mai mare parte a cercetării sale este realizată împreună cu doctoranzi, el continuă să predea și studenților de licență. În această toamnă, de exemplu, va ține un curs despre sisteme de operare și programare de sistem.
Primul startup al lui Stoica, firma de analiză a transmisiunilor video în timp real Conviva, a apărut în 2006, cam în perioada în care YouTube devenea mainstream. A fost creat din colaborarea sa cu foști colegi de la CMU, inclusiv propriul său coordonator de doctorat, Hui Zhang, care îl descrie drept „unul dintre cei mai buni cercetători din lume”.
Stoica și Zhang făceau cercetări despre furnizarea de streaming video de calitate pe internet și, după ce au observat piața emergentă, au decis să transforme ideea într-o companie.
Conviva, care a atras ultima finanțare în 2017 la o evaluare de 300 de milioane de dolari, acționează ca un observator inteligent pentru emisiuni și filme online, identificând probleme de sunet și video și alertând operatorii. De asemenea, oferă rapoarte despre ce urmărește lumea, ce secțiuni sar și ce le place, având clienți precum Fox și Peacock. Deși nu mai are o funcție oficială în Conviva, cu sediul în Foster City, California, Stoica rămâne în consiliul de administrație și spune că se întâlnește săptămânal cu echipa. „Avem potențialul să fim următorul Databricks”, spune Zhang, CTO-ul Conviva, referindu-se la compania de analiză de date evaluată la 62 de miliarde de dolari pe care Stoica a cofondat-o alături de alți șase cercetători de la Berkeley.
Databricks a fost cea care l-a făcut pe Stoica (și pe cel puțin doi dintre cofondatorii săi de la Berkeley) miliardari. În 2013, Stoica și-a propus să descopere cum să proceseze mai eficient cantități uriașe de date, împreună cu Ali Ghodsi, bursier invitat de la KTH Royal Institute of Technology din Stockholm, și cinci doctoranzi. Împreună au dezvoltat Spark, un software de predicție care servește drept instrument puternic de procesare a datelor.
Stoica a vrut să transforme Spark într-un startup pentru a încuraja utilizatorii să ia mai în serios cercetarea laboratorului, potrivit lui Matei Zaharia, unul dintre doctoranzii care a cofondat Databricks și care este acum profesor asociat la Berkeley.
În plus, dorea să ajute companiile mai mici, fără infrastructură sofisticată, să gestioneze și să analizeze cantități masive de date, atât pentru informații de afaceri, cât și pentru dezvoltarea de instrumente AI.
Compania estima că veniturile anuale recurente vor ajunge la 3,7 miliarde de dolari până în iulie și este de mult timp vehiculată pentru o listare publică.
Ca președinte al unui grup de lucru creat pentru a aborda reducerile de finanțare a cercetării la Berkeley, Stoica îi încurajează pe colegii săi profesori să caute finanțare privată, imitând modelul care a adus laboratorului său atât de mult succes.
Nu că acesta ar fi fost scopul lui Stoica. „Sunt încă un academic în suflet”, spune el. Pentru el, scopul nu a fost niciodată să se îmbogățească. „Dacă ești condus doar de bani, faci un IPO. Asta e cea mai ușoară cale. Dar nu e asta. Este vorba despre a construi ceva semnificativ.” Stoica a fost CEO al Databricks între 2013 și 2016, când i-a predat conducerea lui Ghodsi și a trecut în rolul de președinte executiv. „Să rămân mai mult ar fi însemnat să renunț la Berkeley. Așa că a trebuit să aleg”, spune el, „și am ales să mă întorc.”
Motivul pentru care nu a intrat cu normă întreagă în afaceri sunt studenții săi: „Tinerii, în anii lor formativi, uneori nu știu ce este posibil sau nu… Au acest tip de credință, și de aceea vei obține soluții neașteptate”, explică el. În plus, Stoica își atribuie succesul în afaceri concentrării pe cercetare: „Este actul de creație… explorarea de idei noi.”
„Mă gândeam că probabil a ajuns atât de sus neacordând prea multă importanță problemelor de cercetare. Dar se pare că m-am înșelat. Chiar îi pasă de valorile cercetării”, spune Yang Zhou, unul dintre actualii săi studenți postdoctoranzi.
La Berkeley, Stoica are reputația nu doar de bun profesor, ci și de un sprijin excelent pentru idei de afaceri și, chiar mai important, o persoană care ajută să le pună pe picioare cu finanțare.
Acea reputație i-a adus studenții cu care avea să cofondeze Anyscale – a doua companie din portofoliul său evaluată la peste un miliard de dolari.
Șase ani după crearea Spark, Philipp Moritz și Robert Nishihara, doi doctoranzi ai unui alt profesor de informatică de la Berkeley, Michael Jordan, au pornit să repare un defect care cerea ca Spark să aștepte ca fiecare sarcină să se încheie înainte de a trece la următoarea operație.
„Le-am spus că nu vor primi prea multă îndrumare de la mine. Nu sunt constructor de sisteme”, își amintește Jordan. Așa că i-a încurajat să urmeze cursul de sisteme distribuite al lui Stoica, unde au lucrat cu acesta la o soluție.
Acest proiect a devenit Ray, un software conceput să gestioneze învățarea prin întărire la scară mare mai eficient decât sistemele sincronizate precum Spark. „În stilul tipic al lui Ion, foarte repede a vrut să transforme asta într-o companie”, spune Jordan, care a ajutat la lansarea firmei împreună cu Stoica și studenții săi.
Așa a apărut Anyscale în 2019. În trei ani, compania – o platformă care ajută dezvoltatorii să-și scaleze aplicațiile AI – a strâns 260 de milioane de dolari, inclusiv 200 de milioane la o evaluare de 1,4 miliarde de dolari în ultima rundă de finanțare, în septembrie 2022. Stoica, președinte executiv al companiei cu sediul în San Francisco, spune că Anyscale merge „foarte bine” și va atrage finanțare suplimentară în următoarele 12 luni.
„Îi place să vadă aceste probleme și să înțeleagă… cum să le rezolve cu adevărat. Asta face cercetarea bună și asta face afacerea bună”, spune profesorul asociat și cercetător LMArena Gonzalez despre colegul său.
Iar cheia rezolvării problemelor, potrivit lui Stoica, se află în universități. „Toată lumea poate folosi [cercetarea universitară]. Compară asta cu o companie… Ei nu vor publica… Nu își vor face publice cele mai bune sisteme.” Atât Spark de la Databricks, cât și Ray de la Anyscale au început ca proiecte open-source și sunt disponibile publicului și astăzi.
Laboratorul lui Stoica nu a avut de suferit din cauza reducerilor de finanțare impuse de administrația Trump și probabil nu va avea nici în viitorul apropiat: „Suntem într-o poziție mai favorabilă”, explică el. Laboratorul de calcul de la Berkeley, care are un buget anual actual de peste 6 milioane de dolari, este finanțat privat de mari companii tech, inclusiv Google și IBM, încă din anii 2010. Primește, de asemenea, finanțare de la propria companie a lui Stoica, Anyscale.
Dar unii dintre colegii săi cercetători de la Berkeley au resimțit impactul, ceea ce a oprit proiecte la școală pe teme variind de la accesibilizarea literaturii clasice la combaterea schimbărilor climatice – iar aceștia dau în judecată.
Unul dintre cei mai de succes profesori de la Berkeley, Stoica prezidează acum un grup de lucru pentru a aborda reducerile de finanțare a cercetării în întregul colegiu de informatică, știința datelor și societate, potrivit decanei Jennifer Chayes. În calitate de președinte, îi încurajează pe colegii săi să caute finanțare privată, imitând modelul care a adus laboratorului său atât de mult succes.
„Conduce acest demers cu idei incredibil de creative despre cum să abordezi companiile și fondurile de capital de risc”, spune Chayes.
Cei peste 80 de studenți care au fost personal mentorați de Stoica au beneficiat de resursele și conexiunile sale. Majoritatea lucrează în mediul academic sau în startup-uri, inclusiv cel puțin 7 care lucrează la Databricks.
Dar piața locurilor de muncă în tehnologie nu este la fel de prietenoasă cu toată lumea. Absolvenții de informatică, cândva printre cei mai căutați candidați, se confruntă acum cu dificultăți în a găsi un loc de muncă, deoarece AI determină companiile să își reducă personalul.
„Le spun studenților să îmbrățișeze și să folosească aceste [instrumente AI]”, spune Stoica, „Este clar că va exista o durere pe termen scurt. Dar gândește din altă perspectivă.” Stoica crede că AI înseamnă accelerarea ritmului evoluției umane și, în cele din urmă, devenirea unei civilizații interplanetare.
„Dacă vezi lucrurile așa”, spune el, „[Noi] tot nu avem destui oameni ca să facem asta.”
Un singur român pe lista celor mai bogați imigranți din SUA în 2025
