Guvernul vrea să oblige firmele să vireze un capital social minim de 8.000 de lei, în creștere puternică de la 200 de lei în prezent, după cum a anunțat ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Firmele care se vor înființa după 1 ianuarie 2026, moment la care noua prevedere ar trebui să fie în vigoare, vor aplica legislația de la momentul respectiv. Firmele active în prezent au timp doi ani să ajungă la nivelul de 8.000 de lei.

Oficial, autoritățile spun că acest prag nu a mai fost actualizat din anii 90. Neoficial, măsura ar fi gândită pentru a bloca firmele suspecte și să le facă vizibile în sistemul bancar.

Analize Economedia

România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA

Antreprenorii și economiștii au avut păreri divergente pe subiect: unii spun că era necesară o actualizare a pragului capitalului social și că un business real va dispune de aceste sume, în timp ce alții consideră că un prag atât de ridicat reprezintă o piedică de intrare în antreprenoriat.

Reacțiile antreprenorilor

Cristian Bărcan, fondator al REGnet, spune pentru Economedia că o creștere a capitalului social necesar la înființarea unei companii cu aproape 800% riscă să lovească puternic în inițiativa antreprenorială din România, iar cei la început de drum vor avea o dificultate în plus, pe lângă nivelul de plată a taxelor.

Cristian Bărcan, fondator REGnet
Cristian Bărcan, fondator REGnet /
Sursa: Linkedin

„Pentru o mare parte dintre cei care pornesc afaceri în domeniul digital sau în servicii, unde investițiile inițiale sunt reduse, această cerință este descurajantă. Mulți antreprenori nu dispun de acești bani la începutul drumului și în loc să înființeze firme noi vor amâna sau chiar vor renunța la idee. Datele arată că numărul inițiativelor antreprenoriale este deja în scădere cu aproape 20% față de anii precedenți. O măsură de acest tip ar putea adânci problema, ducând la o reducere cu 30-40% a noilor înregistrări de companii. Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România. Ele sunt motorul economiei și primele care suferă atunci când barierele birocratice și financiare cresc. Așadar, la finalul anului, tot economia României va avea de suferit”, spune Cristian Bărcan.

Radu Savopol, CEO al lanțului de cafenele 5 to Go, susține într-o postare pe Facebook că orice obstacol poate părea descurajator pentru un antreprenor la început de drum, însă acei 8.000 de lei nu reprezintă o taxă, ci o sumă pe care o depui în cont și pe care îi folosești în prima zi după înființare.

Radu Savopol
Sursa foto: Economedia

Până acum, cei mai mulți antreprenori începeau prin a împrumuta firma cu banii proprii, iar apoi recuperau suma după ce înregistrau profit. Acum avem o formă legală, clară, transparentă de a pune acei bani în circulația firmei de la început. Sincer, dacă nu ai 8000 lei să pornești un business, întrebarea reală este ce fel de afacere vrei să faci? Fie că e vorba de un birou, o imprimantă, un malaxor sau un soft de gestiune, orice activitate serioasă presupune un minim de resurse. Pentru firmele inactive sau fără activitate reală va fi, într-adevăr, mai greu să-și majoreze capitalul, dar pentru cei care vor să construiască, regula e logică și necesară. Trebuie să jucăm toți după aceleași reguli. (..) Suntem dispuși să facem eforturi, să ne adaptăm, dar vrem ca toată lumea să respecte regulile. Au fost perioade foarte bune în România și vor mai fi. Dar acum traversăm un moment dificil și avem nevoie de coerență, echilibru și explicații clare – exact ca în cazul capitalului social: îl depui azi și îl poți folosi mâine. Simplu, logic și corect”, spune într-o postare pe Linkedin Radu Savopol.

Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, subliniază că deschiderea unei afaceri ar trebui să fie un proces simplu și rapid, care să necesite un capital minim și cât mai puțină birocrație. În alte țări, spune el, poți înființa o firmă cu „banii de cafea”, iar discuția despre investițiile necesare pentru creșterea și dezvoltarea afacerii vine abia ulterior.

Cristian Paun
Sursa foto: Facebook/ Cristian Păun

„Dacă statul nu are încredere în piața de capital și nu listează pe ea propriile companii, de ce ar avea antreprenorii sau investitorii? A obliga o companie să aibă la deschidere capital mai mare de banii de o cafea e păgubos. A o obliga, apoi, să aibă mai mult capital când se dezvoltă este inutil. Fără capital nimic nu se dezvoltă. Nici măcar o afacere. Nu poți atrage în afacerea ta pe alții dacă tu nu aduci în mod egal capital de la tine. Altfel, apare hazardul moral care falimentează afacerea. Doar cu capital propriu (de acasă, profit reinvestit) nu te poți dezvolta. Cel puțin nu în ritmul necesar astăzi. Capitalul propriu este cel mai scump. Dar, fără el, nu vine cel atras de la alții. Nu de obligativitate avem nevoie ca să scăpăm de capitalurile negative ale multor IMM-uri de la noi. Nu de subvenții sau fonduri europene este nevoie. De un sistem financiar mult mai sofisticat și dezvoltat, văzut ca partener și alternativă la sărăcie, alternativă la consum. Și de educație, multă educație. Care să te ajute să câștigi mai mult și să nu consumi tot ce câștigi”, spune acesta. 

Adrian Stanciu, consultant organizațional la Adrista Consulting, este de părere că ministrul Finanțelor Alexandru Nazare ar trebui să plece din funcție după măsura pe care a anunțat-o.

Adrian Stanciu
Sursa foto: Facebook

E o măsură absurdă, complet inutilă, care adaugă o tonă de birocrație, va sufoca și Registrul Comerțului și Monitorul Oficial și pe antreprenori și care nu produce nimic bun. Scopul ei, bănuiesc, e să închidă din firmele fără activitate (pentru că cel declarat e prea absurd ca să fie comentat). Nu îmi e clar cu ce îi încurcă, dar dacă chiar ar vrea să facă asta într-un fel coerent și cu respect pentru contribuabili ar trebui să simplifice procedura de coșmar care este lichidarea voluntară a unei firme. Mulți antreprenori nu închid firme fără activitate pentru că e îngrozitor de greu, e mai simplu să depui anual un bilanț pe zero”.

Ulterior, el a mai precizat: „Eu cred că măsura cu capitalul social e absurdă, creează zgomot inutil, creează frustrări inutile și neproductive și non-rezolvă o non-problemă. În alt moment, bine gândită, bine aplicată, ar putea fi benefică. Între timp noi avem sute de mii de firme cu capitaluri proprii negative…”

Cristi Tudorescu, consultant, CFO la SMEs & Startups și coo-fondator la Investors Club București, spune că înțelege de ce ar trebui să rămână neschimbat capitalul minim social de 1 leu (pentru SRL-urile cu un singur asociat), dar și argumentul majorării.

Cristian Tudorescu, analist economic
Cristian Tudorescu, analist economic

Eram sigur că la anunțul ca peste 3 ani capitalul social minim al societăților sa fie 8.000 de lei, o să sară jumătate din Facebook în sus că se distruge antreprenoriatul. Nu știu care e cea mai buna formulă, pot înțelege argumente să nu se schimbe și să rămână la 1 RON, dar pot înțelege și argumente ca în 2028 sa se ajungă la 8.000 RON. Cehia: capital social minim 1 CZK, asta fiind sub 1 RON. Polonia: capital social minim 5.000 PLN (adică 1000 și ceva de euro). Și nu au plecat toți în Estonia sau în Cehia sau în Bulgaria. Deci… nu știu cum e mai bine. Uneori e ok să nu ai nicio părere”, spune acesta într-o postare pe Facebook.

Mona Bardoș, fondatoare a Monasi, este de părere că suma de 8.000 de lei reprezintă, practic, blocarea unei sume care ar putea fi investită în alte servicii.

Mona Bardos, fondator Monasi
Mona Bardos, fondator Monasi

„Ar putea fi investită în marketing, echipamente, stocuri sau formare profesională. Pentru afacerile din servicii sau pentru freelancerii care vor să facă pasul către SRL, această sumă este disproporționată față de costurile reale de operare”, spune ea.

Reprezentanții comunității Grupului micilor antreprenori din România precizează că o creștere de 40 de ori a capitalului social minim schimbă radical regulile jocului în antreprenoriatul românesc.

„Dacă până acum intrarea în business era accesibilă aproape oricui, noul prag va transforma acest pas într-un test financiar dificil pentru mii de români aflați la început de drum. Această măsură va descuraja exact segmentul de care economia României are cea mai mare nevoie” avertizeză reprezentanții comunității Grupul micilor antreprenori din România din care fac parte peste 60.000 de membri.

Radu Nechita, economist și conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) de la Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Europene, consideră că majorarea capitalului social mărește barierele la intrarea pe piață și că nu soluționează problema recuperării de bani de la firme, în caz de faliment.

Radu Nechita economist
Sursa foto: Facebook

„8000 de lei capital social minim?
1. Este o măsură care mărește barierele la intrarea pe piață. Nu avem nevoie de așa ceva, într-un mediu care nu era destul de favorabil mediului de afaceri nici măcar înainte de potopul fiscal prin care trecem. Concurența mai mică îi dezavantajează pe consumatori și permite politicienilor să-și crească controlul asupra tuturor, firme și clienți.
2. Cel mai enervant este argumentul în favoarea acestei măsuri: să aibă statul ce recupera în caz de faliment. Dacă ne uităm la ultimele ediții ale clasamentului Ease of Doing Business al Băncii Mondiale (una dintre cele mai bune inițiative ale acestei organizații în întreaga sa existență, dar care a fost suspendată între timp) constatăm că la noi procesul de închidere a firmelor durează mult mai mult decât în altă parte și procentul din datorii recuperat de creditori este mai redus. Problemele identificate la o simplă lectură a acelui raport nu sunt soluționate de o astfel de măsură.
3. Cei care prezintă 8000 lei ca o cheltuială la deschiderea firmei ignoră – voit sau nu – faptul că acei bani pot fi și sunt folosiți de firmă. Dar nu toate firmele au nevoie de această sumă, cu siguranță nu neapărat exact la înființare. Deci unele firme se vor închide, altele nici măcar nu vor fi înființate. Putem reciti punctul 1.
4. În fiecare domeniu există cel puțin o țară care este mai liberală decât România și cel puțin una care este mai puțin liberală. De ce ne politicienii, influencerii din galerie, intelectualii mereu conectați la Putere aleg mereu să copieze țările cele mai restrictive, represive, controlate sau ciomăgite fiscal și reglementar?”, scrie Radu Nechita.

IMM România susține că mărirea capitalului social la 8.000 de lei pentru SRL-uri, de la 1 leu în prezent, la înfiinţare, este în contradicţie cu politicile naţionale şi europene privind încurajarea antreprenoriatului, care sunt în sensul simplificării şi reducerii obligaţiilor de conformare pentru înfiinţarea şi administrarea unei societăţi.

Conform sursei citate, această măsură afectează grav microîntreprinderile şi, în special, start-up-urile care nu deţin resursele financiare pentru o astfel de majorare, rezultatul fiind radierea acestora.

Pe de altă parte, măsura menţionată va genera un blocaj la nivelul Registrului Comerţului din cauza procedurilor birocratice privind actualizarea Statutelor societăţilor.

IMM România propune introducerea a trei praguri minime referitoare la valoarea capitalului social pentru SRL-uri, astfel: la înfiinţare să rămână valorea de 1 leu, pentru încurajarea antreprenoriatului în rândul tinerilor şi a întreprinzătorilor debutanţi; la atingerea unei cifre de afaceri de 300.000 de lei/an, valoarea capitalul social să crească la 5.000 de lei, iar la depăşirea unei cifre de afaceri de 500.000 de lei/an, valoarea capitalul social să crească la 8.000 de lei.