Foto: Pixabay
Măsura anunțată oficial ca o „actualizare la inflație” a capitalului social minim pentru SRL, de la 200 de lei la 8.000 de lei, are în realitate un scop mult mai pragmatic: blocarea rețelelor de firme fantomă și aducerea acestora în circuitul bancar, susțin surse guvernamentale pentru Economedia.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Motivul oficial vs. motivul real
Public, Ministerul Finanțelor a motivat creșterea capitalului social prin nevoia de a-l actualiza la rata inflației și de a proteja creditorii, inclusiv statul, în caz de insolvență sau faliment.
În spatele acestei explicații există însă un calcul rece: statul vrea să închidă un număr mare de firme inactive sau suspecte, dar procedura clasică – lichidare și radiere – ar costa în jur de 100 milioane euro dacă ar fi aplicată la scară largă.
Cum funcționează noul mecanism
Surse guvernamentale explică pentru Economedia că majorarea capitalului social devine o metodă indirectă de „filtrare”:
-
Firmele care nu vor depune în cont capitalul minim de 8.000 lei (posibil ca acesta să fie modificat) vor fi declarate inactive fiscal.
-
Odată inactive, aceste firme sunt practic scoase din circuitul comercial, fără ca statul să suporte costurile lichidării.
De ce e importantă trecerea prin bancă
Noua regulă obligă asociații să depună efectiv banii în cont bancar – nu mai e suficient un aport simbolic „pe hârtie” de 200 de lei.
-
Orice tranzacție prin bancă este vizibilă și poate fi verificată.
-
Se poate identifica rapid cine este proprietarul real al firmei.
-
Persoanele cu sute sau chiar mii de firme vor trebui să depună sume mari în mod transparent.
„Este o măsură care lovește în special rețelele de firme folosite pentru evaziune sau fraudă carusel. Odată ce banii intră în bancă, totul se vede”, spun sursele Economedia.
Impactul
Practic, Ministerul Finanțelor obligă toate firmele să treacă prin filtrul sistemului bancar, unde există mecanisme stricte de identificare a beneficiarilor reali și de raportare a tranzacțiilor suspecte.
Măsura ar putea reduce semnificativ numărul de SRL-uri fantomă, deși ar putea pune presiune și pe micii antreprenori care vor trebui să imobilizeze o sumă considerabil mai mare decât până acum.
Ministerul de Finanţe va crea un regim în care societăţile inactive vor avea termene clare până la care ori se declară active din nou, ori vor intra într-o procedură de dizolvare, lichidare şi radiere după caz, a anunţat, miercuri, ministrul de resort, Alexandru Nazare.
„O altă chestiune foarte importantă se referă la contribuabilii inactivi. Avem un număr de 462.000 de contribuabili inactivi. Aceştia datorează bugetului de stat 3 miliarde şi jumătate de lei. Practic nu a existat o preocupare până acum în privinţa acestei pături de societăţi comerciale inactive, cu sau fără datorii. Dar ele îngreunează foarte mult administrarea fiscală şi chiar dacă apare, nu sunt pe radar, creează datorii. 3 miliarde şi jumătate de lei sunt foarte mulţi bani şi sunt foarte mulţi bani pentru România astăzi. Nu mai poţi să stai 15-20 de ani în inactivitate fără să te deranjeze nimeni. Vom crea un regim în care societăţile inactive vor avea termene clare până la care ori se declară activi din nou, pentru cei care sunt în această situaţie complet accidental, din diverse motive, ori vor intra într-o procedură de dizolvare, lichidare şi radiere după caz. Că tot vorbeam de capitalul social mai devreme. Nu putem să avem un regim atât de facil în privinţa înfiinţării companiilor, cu costuri extrem de mici, un leu şi un regim atât de complicat în privinţa desfiinţării lor. Practic nu le desfinţăm niciodată. Am găsit inactivi şi de 15 ani”, a spus Alexandru Nazare, într-o conferinţă de presă organizată la Guvern, relatează Agerpres.
