Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Politicile fiscale privind proprietățile imobiliare variază în Europa. În unele țări, precum Regatul Unit și Franța, impozitele pe proprietăți imobiliare reprezintă o parte semnificativă atât din PIB, cât și din totalul impozitelor, arată o analiză Euronews.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Spania ia în considerare aplicarea unui impozit de 100 % asupra locuințelor cumpărate de cumpărători din afara UE. Deși obiectivul este de a atenua problema locuințelor din țară, impozitul pe proprietate este o sursă importantă de venit în multe țări europene.
Potrivit Comisiei Europene, impozitul pe proprietate ca procent din PIB în UE variază de la 0,3 % în Cehia și Estonia la 3,7 % în Franța în 2023. Media UE este de 1,9%.
Dar cât impozit pe proprietate colectează guvernele din Europa? Ce pondere din veniturile fiscale totale provine din impozitele pe proprietate? Și cât reprezintă impozitul pe transferul de proprietate imobiliară ca procent din PIB?
Ce pondere din PIB reprezintă impozitul pe proprietate?
În UE, impozitul pe proprietate contribuie cu cea mai mare pondere din PIB în Franța (3,7%) și cu cea mai mică în Cehia și Estonia (ambele 0,3%).
Când sunt incluse țările Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), Regatul Unit și Turcia – folosind unele date ale OCDE – Regatul Unit se situează ușor peste Franța, deși ambele au o pondere de aproximativ 3,7%.
Belgia se situează, de asemenea, peste 3%, cu 3,2%. Spania se clasează pe locul cinci, cu 2,5%, urmată de Grecia, cu 2,7%.
Alte țări cu o pondere de peste 2% sunt Islanda, Luxemburg, Danemarca, Elveția, Italia și Portugalia.
Impozitul pe proprietate reprezintă mai puțin de 1% din PIB în aproape jumătate din cele 32 de țări de pe listă. Este deosebit de scăzut în Slovacia, Lituania, Estonia și Cehia, toate sub 0,5%.
Dintre cele mai mari cinci economii ale Europei, Germania are o pondere semnificativ mai mică, de 1%, în comparație cu celelalte. Italia se situează pe locul al patrulea, cu 2,1%, în timp ce Franța și Marea Britanie se află în fruntea listei.
În 2023, conform datelor OCDE și ale Comisiei Europene, impozitul pe proprietate în România reprezenta mai puțin de 1% din PIB. Mai precis, acesta era de aproximativ 0,5% până la 0,6% din PIB, ceea ce este sub media OCDE de aproximativ 1,8% din PIB.
Graficul de mai sus arată că Europa de Nord-Vest colectează un procent mai mare din PIB-ul său prin impozitul pe proprietate, în timp ce Europa de Est și țările baltice colectează o pondere mai mică. În Europa de Sud, situația este mixtă, deși adesea se situează în partea superioară a scalei.
Potrivit OCDE, impozitele pe proprietate includ toate taxele recurente și nerecurente pe utilizarea, proprietatea sau transferul de proprietate. Acestea acoperă impozitele pe bunurile imobile sau pe averea netă, impozitele pe moșteniri și donații, precum și impozitele pe tranzacțiile financiare și de capital.
Care este situația veniturilor din impozitele pe proprietate?
Marea Britanie a colectat cele mai mari venituri din impozitele pe proprietate în 2023, în valoare de 115 miliarde de euro (100 miliarde de lire sterline), urmată de Franța, cu 104,5 miliarde de euro. Aceste două țări domină veniturile din impozitele pe proprietate, Italia ocupând locul al treilea, cu doar 45,3 miliarde de euro.
Germania și Spania completează topul primelor cinci, colectând 41,4 miliarde de euro și, respectiv, 36,8 miliarde de euro. Totalul UE se ridică la 318,8 miliarde de euro.
Belgia (18,8 miliarde de euro), Elveția (17,9 miliarde de euro), Țările de Jos (14,4 miliarde de euro) și Polonia (10,7 miliarde de euro) au colectat, de asemenea, peste 10 miliarde de euro din impozitul pe proprietate în 2023.
România a colectat în 2023 aproape 1,8 miliarde de de euro.
În 10 țări ale UE, veniturile din impozitul pe proprietate sunt sub 1 miliard de euro, Estonia având cele mai mici venituri, de 110 milioane de euro.
Impozitul pe proprietate ca procent din impozitarea totală
Procentul impozitelor pe proprietate din impozitarea totală variază foarte mult în Europa. În 2023, în UE, acesta variază de la 0,8 % în Estonia și Cehia la 8,4 % în Franța, potrivit Comisiei Europene. Media UE a fost de 4,7 %.
În afară de Franța, alte șapte țări din UE au avut ponderi ale impozitelor pe proprietate de peste 5%: Belgia (7,4%), Grecia (7%), Spania (6,7%), Portugalia (5,9%), Luxemburg (5,7%), Italia (5,1%) și Danemarca (5,1%).
În Germania, impozitele pe proprietate reprezintă doar 2,5% din impozitarea totală.
Ponderea impozitelor pe transferul de proprietate în Europa
Impozitele pe transferul de proprietate, exprimate ca procent din PIB, indică importanța vânzărilor imobiliare ca sursă de venituri publice în unele țări. Aceste impozite se aplică tranzacțiilor financiare și de capital, implicând în principal cumpărarea, vânzarea și taxele de timbru.
Potrivit OCDE, această pondere a fost de 1% din PIB în Italia în 2023, urmată de Belgia, Portugalia și Spania (toate cu 0,8%).
În Franța, impozitele pe transferul de proprietate au reprezentat 0,7% din PIB, comparativ cu 0,6% în Regatul Unit și 0,3% în Germania.
Propunerea Spaniei de a aplica un impozit de 100% pe proprietate pentru cumpărătorii din afara UE stârnește dezbateri în întreaga Europă. În mai 2025, în cadrul audierilor de la Parlamentul European, José García Montalvo, profesor de economie la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, a declarat că politicile fiscale în domeniul locuințelor nu sunt neapărat cea mai eficientă modalitate de a aborda anumite probleme de pe piața imobiliară.
„Schimbările constante de politică și lipsa de coordonare între politica fiscală și măsurile privind oferta de locuințe subminează eficacitatea politicilor fiscale în domeniul locuințelor, ducând la rezultate imprevizibile pe piață și la probleme persistente de accesibilitate”, a afirmat acesta.
Diana Hourani, de la Unitatea pentru impozite personale și imobiliare a OCDE, a remarcat că există un potențial semnificativ de îmbunătățire a eficienței, echității și potențialului de venit al multor tipuri diferite de impozite pe locuințe în țările OCDE.
„Îmbunătățirea acestor impozite poate, în multe cazuri, să atenueze presiunea ascendentă asupra prețurilor locuințelor”, a adăugat Hourani.
Premierul Ilie Bolojan anunță că impozitul pe proprietate probabil va crește la persoanele fizice de la 1 ianuarie 2026. „În prezent nu reflectă valoarea proprietății”
„Pachetul pe administrație a fost discutat în aceste zile și el va face ca administrațiile publice din România să-și schimbe atitudinea și să avem peste 3.000 de factori de dezvoltare, pentru că România nu se schimbă doar din București, se schimbă din fiecare localitate din țară. Ele se vor aplica cu data de 1 ianuarie anul viitor. Și aici impozitele este foarte probabil să crească pe proprietăți la persoanele fizice, nu la juridice. Pentru că din toate datele pe care le avem, ele sunt la un nivel care nu reflectă valoarea proprietății. Și atunci, unul din lucrurile care vor fi cuprinse în acest de-al doilea pachet este și reașezarea acestor impozite la o valoare care să fie apropiată de cea de piață. Este posibil ca acolo unde într-o comună, de exemplu, nu s-au indexat impozitele de ani de zile, să se ajungă la o astfel de majorare exclusiv pentru persoanele fizice, pentru că pentru persoanele juridice calculele se fac după alte formule, care țin cont de valoarea activului respectiv. Dar este posibil ca în astfel, în anumite situații să se întâmple și acest lucru”, a declarat Ilie Bolojan.
El a spus că o astfel de creștere este posibilă de la 1 ianuarie 2026.
„Deci, o creștere de impozite pe proprietăți la persoanele fizice, datorită faptului că ele nu au fost calculate în funcție de valoarea de piață, este posibilă de la 1 ianuarie anul viitor. Asta, așa cum am spus, în contextul crizei bugetare pe care o traversează România și necesitatea de a echilibra bugetele. Nu mai avem posibilitatea să direcționăm pentru autoritățile locale sau pentru alte categorii de cheltuieli sumele care au fost direcționate până acum datorită volumului mare de investiții pe care l-a generat România și datorită cheltuielilor pe care nu le-am controlat la bugetul de stat. Acești bani vor fi încasați de către unitățile administrative din România și va fi practic un venit suplimentar pentru ele, în aceeași proporție sau mai puțin.
Asta se va decide în toamna acestui an, pentru că aceste impozite intră în plată de anul viitor. Ar urma ca statul să direcționeze mai puține fonduri pentru echilibrare către autoritățile locale și, deci, chiar dacă ele intră direct la bugetele locale, sumele de echilibrare pe care le virează Guvernul periodic către autoritățile locale vor fi mai mici. Cu ce pondere?
Asta rămâne de văzut, pentru că sunt anumite cheltuieli, nu s-a stabilit. Și sunt anumite cheltuieli pe care le fac autoritățile locale, pe care indirect, Guvernul le asigură și, de exemplu, pe componenta de plată pentru direcțiile pentru protecția copilului, pentru asistenții copiilor. Sunt și aici niște restanțe importante și sumele le asigură Guvernul prin distribuiri periodice către autoritățile locale. Aceste pachete au niște efecte pe care nu le putem nega”, a spus premierul.
Întrebat de posibila creştere cu 70% a impozitelor locale, pe care primarul Buzăului, Constantin Toma a lansat-o în spaţiul public, spunând că premierul „are în vedere” această creştere, Bolojan a transmis că „afirmaţia generală nu este aşa”.
„Afirmația generală nu este așa, dar este posibil ca, acolo unde, într-o comună, nu s-au indexat impozitele de ani de zile, să se ajungă la astfel de majorări exclusiv pentru persoane fizice, deoarece, pentru cele juridice, calculele se fac după alte formule care țin cont de valoarea activului respectiv.
Dar e posibil să se întâmple, în unele situații, o creștere a impozitelor pe proprietăți la persoane fizice, pentru că ele nu au fost calculate la valoarea de piață. Această creștere este posibilă de la 1 ianuarie, în contextul crizei bugetare și al necesității de a ne echilibra bugetele. Nu mai putem redirecționa, pentru autorități locale sau sau alte categorii, sumele de până acum, din cauza volumului mare de investiții generate și a cheltuielilor la bugetul de stat”, a afăugat el.
