Sursa: Dreamstime
Prețul acțiunilor listate reflectă două elemente principale – pe de o parte, rezultatele obținute în perioada recentă de fiecare emitent, iar pe de altă parte așteptările pentru viitorul acelui emitent. Deși rezultatele financiare sunt raportate după niște standarde universale, interpretarea lor este subiectivă, iar niște rezultate care din punctul de vedere al unui investitor sunt unele bune ar putea fi considerate slabe de alți investitori.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Când vine vorba despre așteptările de viitor lucrurile sunt și mai subiective, ceea ce face ca în multe cazuri prețul de piață să aibă variații aparent inexplicabile. Dacă mai adăugăm și faptul că uneori există investitori mari ale căror cumpărări sau vânzări influențează prețul pe termen scurt, mai ales la emitenții mai puțin lichizi, evoluția prețului acțiunilor devine ceva foarte greu de anticipat.
Dacă în ceea ce privește așteptările investitorilor nu se pot face calcule, rezultatele financiare au un impact asupra prețului de piață care poate fi urmărit și analizat, chiar dacă nu la fel de riguros ca interpretarea rezultatelor în sine. Pentru a afla cât de relevante au fost rezultatele financiare pentru evoluția acțiunilor de pe piața de capital locală în perioada recentă, analiștii Prime Transaction au selectat 14 emitenți din afara sectoarelor bancar și financiar, pentru care au calculat corelația dintre evoluția prețului acțiunii și cea a patru indicatori financiari: EBITDA, marja operațională, profitul net și veniturile.
Pentru a selecta emitenții am pornit de la indicele de referință BET, din care au fost scoși emitenții din sectoarele bancar și financiar, pentru care nu toți indicatorii de mai sus sunt relevanți și pe cei listați după 1 martie 2018, pentru care istoricul de tranzacționare nu permite includerea în calcul a cel puțin opt perioade. La cei 12 emitenți rezultați în acest fel au fost adăugați doi emitenți din afara BET, mai exact Bursa de Valori București (BVB), care are o lichiditate apropiată de cea a emitenților din indice și Conpet (COTE), unul dintre emitenții cu cele mai constante rezultate financiare de pe piața de capital locală.
Indicatorul de corelație arată cât de puternică este relația dintre preț și fiecare dintre cei patru indicatori. O valoare de 1 înseamnă o corelație pozitivă perfectă (atunci când acel indicator crește sau scade, prețul merge în aceeași direcție în mod proporțional), -1 este o corelație negativă perfectă (când indicatorul crește sau scade, prețul merge în direcția opusă), iar 0 înseamnă lipsa oricărei corelații între ele. Între +/-0,7 și +/-1 vorbim despre o corelație pozitivă/negativă puternică, între +/-0,4 și +/-0,7 despre una moderată, iar între 0 și +/-0,4 despre o corelație slabă.
Au fost luate în calcul rezultatele financiare anuale pe ultimii 10 ani (între 2015 și 2024) și prețurile de închidere din ultima zi a lunii februarie a anului următor. Această dată a fost preferată pentru că în cursul lunii februarie sunt publicate rezultatele financiare preliminare pentru anul anterior, acestea fiind foarte apropiate sau identice cu rezultatele finale ale anului. Prin urmare, prețul din momentul respectiv ia în considerare rezultatele financiare din anul anterior, putând fi folosit pentru a calcula corelația dintre evoluția bursieră și cea a afacerilor companiei. Sursele datelor din tabele sunt EquityRT, BVB și calcule Prime Transaction. Indicatorii sunt luați ca atare de la furnizorul de date, așa că e posibil să existe diferențe față de cei calculați în alte materiale. Analiza originală include și grafice, care nu sunt afișate în acest material. Mai jos, analiza Prime Transaction:
OMV Petrom
Cotația celui mai mare emitent inclus în material a avut o corelație slabă spre moderată cu indicatorii luați în considerare, cea mai mare valoare fiind înregistrată în cazul corelației dintre prețul de piață al acțiunii și venituri. Nici aceasta nu a depășit, însă, nivelul de 0,7, peste care am putea considera că a existat o corelație puternică între preț și indicatorul financiar.
Așa cum se poate vedea din grafice, în timp ce prețul acțiunii a avut o evoluție crescătoare și relativ liniară, toți indicatorii financiari incluși în comparație au avut evoluții volatile, trei dintre ei având puncte de maxim în anul 2022, atunci când contextul de pe piețele gazelor naturale și energiei electrice a favorizat companiile din aceste domenii de activitate. În același an, izbucnirea războiului din Ucraina a făcut ca piața de capital să aibă perioade mai proaste, mai ales în primăvară și în toamnă, ceea ce a ținut pe loc chiar și prețurile acțiunilor companiilor care au avut de câștigat de pe urma contextului. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere și faptul că volatilitatea mare a rezultatelor financiare este amortizată înainte să ajungă în prețul acțiunii, investitorii luând în calcul și sustenabilitatea rezultatelor raportate de companie, nu doar dimensiunea profitului.
Romgaz
Deși activitățile lor se suprapun parțial, OMV Petrom și Romgaz prezintă situații complet diferite în ceea ce privește corelația dintre prețul acțiunilor și indicatorii financiari.
În cazul Romgaz, corelația cea mai puternică a fost cea cu profitul net, care a ajuns aproape de 1. Așa cum se poate vedea și pe grafic, prețul și profitul nu doar au mers în aceeași direcție, ci au făcut-o și într-un ritm asemănător. EBITDA este un alt indicator cu care prețul acțiunii a fost puternic corelat, singurul moment în care această corelație a dispărut fiind chiar în ultimul an, atunci când EBITDA a scăzut, iar prețul a continuat să crească.
Veniturile au avut o perioadă de corelație mai puternică, apoi au început să meargă în direcții diferite față de prețul de piață, motivul fiind reprezentat de modificările cadrului de reglementare din ultimii ani. Acestea au generat un vârf de venituri în 2022 și o scădere în perioada ulterioară, care nu s-a transmis, însă, către profitul net din cauza creșterii, apoi scăderii mari a impozitelor pe care compania a trebuit să le plătească. Decorelarea dintre venituri și profit a dus și la o lipsă a corelației între prețul acțiunii și marja operațională.
Transgaz
Transportatorul de gaze naturale este prima companie cu venituri reglementate din acest material, iar volatilitatea mare a cadrului de reglementare din ultimii ani și-a pus amprenta și asupra sa, un singur indicator de corelație trecând peste pragul de 0,7, și nu cu mult.
În cazul Transgaz a existat și un factor suplimentar care a influențat rezultatele financiare, și anume rata inflației, prin intermediul veniturilor financiare înregistrate din ajustarea cu rata inflației a acordului de concesiune în baza căruia administrează sistemul național de transport al gazelor naturale. Acesta a fost un venit nerecurent și care nu a presupus intrări de numerar, dar a ajutat la îmbunătățirea profitului net, mai ales în anii 2021 și 2022.
Este primul emitent pentru care există și o corelație negativă, mai exact cea dintre preț și venituri, însă aceasta este foarte mică, fiind vorba mai degrabă despre o decorelare, în realitate. Nici în acest caz marja operațională nu a avut o legătură prea mare cu prețul acțiunii, așa cum se poate vedea și pe grafic.
Digi Communications
Digi Communications este primul emitent, și unul dintre puținii, pentru care marja operațională a fost corelată cu prețul de piață al acțiunii în perioada analizată (8 ani, față de 10 ani în cazul celor 3 emitenți dinainte).
Așa cum se poate vedea mai jos, evoluția EBITDA a fost foarte apropiată de cea a prețului acțiunii, singura dată când nu s-a întâmplat asta fiind chiar în primul an al comparației. Marja operațională a avut la rândul său o evoluție apropiată de cea a prețului, singura diferență mai importantă fiind în acest caz în anul 2023, atunci când prețul a crescut, în timp ce marja a stagnat.
În ceea ce privește profitul net și veniturile corelația a fost mai slabă, însă ea a continuat să existe. Profitul a fost influențat în ultimii ani de elemente nerecurente, așa cum a fost vânzarea rețelei de fibră optică din Spania și cea a operațiunilor din Ungaria, ceea ce, așa cum spuneam și mai sus, se reflectă într-o măsură mai mică în evoluția prețului acțiunii.
MedLife
Graficele au forme foarte interesante, două dintre ele fiind extrem de apropiate, în timp ce la celelalte două evoluțiile sunt aparent haotice.
Așa cum se vede și în tabel, prețul a fost corelat aproape perfect cu veniturile și EBITDA, mai departe dispărând complet corelația dintre preț și indicatori. Motivele principale sunt marja netă mică și ponderea mare a rezultatului financiar și a cheltuielilor cu amortizarea și deprecierea în rezultatul net, ceea ce a generat o volatilitate mult mai mare pentru acesta din urmă comparativ cu veniturile sau cu EBITDA.
E clar că investitorii au luat în considerare în principal expansiunea companiei în evaluarea acesteia, profitabilitatea fiind lăsată în plan secund, mai ales dacă ne raportăm la profitul net. După trecerea pandemiei se observă un recul atât pentru EBITDA, cât și pentru prețul acțiunii, ulterior ambele revenindu-și rapid, deși profitul net a mai avut nevoie de ceva timp pentru a reveni pe creștere, iar scăderea inițială a fost la rândul său una mai mare.
Electrica
Electrica este al doilea emitent după OMV Petrom pentru care niciunul dintre indicatorii de corelație nu a depășit nivelul de 0,7, fiind de asemenea al doilea (după Transgaz) pentru care unul dintre indicatori este mai mic decât zero.
Situația din anii trecuți de pe piața energiei electrice a făcut ca veniturile și rezultatul net să nu fie foarte bine corelate, primele crescând puternic în perioada în care prețul energiei a crescut, o creștere însoțită, însă, de una și mai mare a costurilor operaționale atât pe segmentul de furnizare a energiei, cât și pe cel de distribuție.
Ulterior au apărut măsuri prin care s-a urmărit echilibrarea situației, pe partea de furnizare fiind mai întâi plafonat prețul și compensată de către Stat diferența dintre prețul de piață și cel plafonat, apoi introdus mecanismul de achiziție la preț centralizat, în timp ce pe partea de distribuție urmează să fie recuperată diferența prin tarifele reglementate. Toate acestea au făcut ca indicatorii financiari ai Electrica să fie slab corelați cu prețul acțiunii, care a fost mai puțin sensibil la volatilitatea acestora.
Nuclearelectrica
La Nuclearelectrica situația este una destul de neobișnuită, cu trei grafice care arată aproape identic și cu corelații mai mari între indicatorii financiari și prețul acțiunii decât la majoritatea celorlalți emitenți incluși în material.
Așa cum se poate observa atât din tabel, cât și din grafice, veniturile, EBITDA și profitul net au avut evoluții foarte apropiate, diferența principală fiind că veniturile au continuat să crească în 2023 și au scăzut de-abia în 2024, în timp ce EBITDA și profitul net au scăzut în 2023 față de 2022 și au continuat să scadă și în 2024. Anul 2022 a fost și în acest caz unul de maxim pentru indicatorii de profit, prețul fiind influențat doar parțial de acest lucru, în condițiile în care era de așteptat ca situația să nu se mențină pe termen lung.
Corelația cu marja operațională este și în acest caz mai mică, însă peste valorile pe care le vedem la majoritatea celorlalți emitenți. De altfel, marja este în mod natural mai slab corelată cu prețul, având o plajă de valori limitată, spre deosebire de toți ceilalți indicatori luați în calcul.
Transelectrica
La Transelectrica indicatorii de corelație au valori destul de apropiate, trei dintre ei fiind în zona pragului de 0,7 peste care corelația este considerată una puternică. Totuși, cei doi indicatori care au trecut peste acest prag nu l-au depășit cu mult.
Graficele veniturilor, profitului net și EBITDA arată asemănător, cu creșteri mari în 2022, scădere în 2023 și apoi din nou creștere în 2024, prețul acțiunii fiind corelat cu ele în 2022 și 2024, însă nu și în 2023, atunci când a continuat să crească, deși indicatorii nu au mers în aceeași direcție. O explicație pentru acest lucru este înregistrarea în 2022 a unui venit mare din capitalizarea cheltuielilor suplimentare cu consumul propriu tehnologic, determinate de evoluția prețului energiei electrice în 2021 și 2022. Acesta a fost un venit nerecurent și fără intrare de numerar, iar prețul a fost influențat doar parțial, de aici venind diferența pe care o putem observa pe grafice.
Comparativ cu Transgaz, care desfășoară la rândul său o activitate reglementată strict, Transelectrica a avut o corelație mult mai puternică între prețul acțiunii și indicatorii financiari.
Antibiotice
Producătorul de medicamente are cea mai mare corelație între preț și indicatori dintre toți emitenții analizați în acest material, trei dintre indicatorii financiari fiind corelați aproape perfect cu prețul în ultimii 10 ani.
Până în anul 2021 atât prețul acțiunii, cât și veniturile, EBITDA și profitul net au avut evoluții aproape orizontale, Antibiotice fiind unul dintre emitenții cei mai stabili din acest punct de vedere. În 2022 au început să crească indicatorii financiari, iar în 2023 acest lucru s-a transmis și către prețul acțiunii, care s-a multiplicat de aproape 5 ori în doar doi ani.
Indicatorul de corelație între preț și profitul net este aproape de 1, acest lucru fiind vizibil și pe grafic, acolo unde evoluțiile sunt aproape suprapuse în perioada analizată. E greu de spus, totuși, dacă această corelație se va păstra și în viitor, creșterea din ultimii ani a veniturilor și profitului fiind una destul de neașteptată și nefiind clar nici dacă indicatorii vor rămâne la nivelul de acum sau nu.
TeraPlast
După emitentul cu cea mai mare corelație între preț și indicatori avem un emitent pentru care corelația este una slabă, fără niciun indicator de corelație peste nivelul de 0,7.
TeraPlast a avut o evoluție bursieră mult mai volatilă decât majoritatea celorlalți emitenți, între 2019 și 2022 având loc o creștere foarte mare a cotației, după care situația s-a inversat, iar aceasta a ajuns la mai puțin de jumătate din maxim la începutul lui 2025.
Deși nu a fost puternic corelat cu niciunul dintre indicatorii financiari luați în calcul, prețul acțiunii TRP a fost mai apropiat de evoluția profitului net și de cea a EBITDA decât de cea a veniturilor. În ceea ce privește decorelarea față de evoluția veniturilor există două explicații. Prima este că în anul 2019 veniturile au scăzut abrupt după vânzarea a circa jumătate din business, fapt care nu a influențat nici valoarea de piață a companiei, nici profitul net. A doua explicație este că după 2021 veniturile au continuat să crească pe măsură ce au fost puse în funcțiune noi facilități de producție finanțate din vânzarea anterioară a unei părți a afacerii, însă noile investiții funcționează momentan în pierdere, ceea ce a tras în jos și prețul acțiunii.
Purcari Wineries
Producătorul de vin a avut o corelație mai mare decât ar fi fost de așteptat între indicatorii financiari și prețul acțiunii, dacă avem în vedere contextul din ultimii ani și faptul că a fost cel mai afectat dintre emitenții de la BVB în perioada de început a războiului din Ucraina, ca urmare a distanței mici dintre facilitățile sale principale de producție și unul dintre punctele fierbinți ale conflictului.
Cele mai mari corelații au fost cele cu EBITDA și cu veniturile, indicatorii care au avut și cea mai lină evoluție dintre cei analizați. Dacă ne uităm pe grafice observăm că, în cazul în care de pe graficul prețului ar fi lipsit scăderea abruptă din anul 2022, am fi avut o corelație aproape perfectă între acesta și cei doi indicatori menționați mai sus.
În cazul profitului net corelația este mai mică și pentru că în unele perioade au existat profituri nerecurente din vânzarea unor active, acestea influențând prețul, la fel ca și în cazul altor emitenți, doar într-o măsură limitată.
Sphera Franchise Group
Dacă în cazul Purcari Wineries anul 2022 a distorsionat corelația dintre prețul acțiunii și indicatorii financiari, la Sphera Franchise Group anul 2020 a fost cel mai volatil, pandemia COVID ducând la o scădere importantă a veniturilor și la înregistrarea singurei pierderi anuale din perioada analizată.
Marja mică de profit la care funcționează grupul a făcut ca volatilitatea profitului net să fie una mai mare decât cea a veniturilor și EBITDA, prețul acțiunii mergând, la fel ca și la alți emitenți, mai degrabă după profit decât după venituri, motiv pentru care singurul indicator de corelație mai mare de 0,7 este cel dintre prețul acțiunii și profitul net.
Per total, vorbim despre un emitent a cărui cotație bursieră a fost slab corelată cu situația financiară, motivul principal fiind instabilitatea din ultimii ani a rezultatelor, influențate mai întâi de pandemie, apoi de revenirea economică și de puseul inflaționist din anii următori. Trebuie avut în vedere și faptul că la SFG datele acoperă doar 8 ani, așa că influența acestor elemente este mai mare decât la emitenții mai vechi.
Bursa de Valori București
Operatorul de piață este printre emitenții cu cea mai mare corelație între prețul acțiunii și indicatorii financiari, cu doi dintre ei aproape de pragul de 0,9 și unul peste acest prag. De asemenea, este unul dintre puținii emitenți pentru care există o corelație și cu marja operațională.
Deși rezultatele financiare au fost destul de volatile, iar prețul acțiunii a avut mai mereu tendința de a fi supraevaluat raportat la media multiplilor de piață ai celorlalți emitenți, calculele arată o corelație mult mai mare decât ar fi fost de așteptat, iar pe trei dintre grafice se observă o apropiere foarte mare între preț și indicatori.
Creșterea mare a veniturilor și profitului în anii 2022 și 2023, mai întâi pe fondul tranzacțiilor bursiere mai mari de după izbucnirea războiului din Ucraina, apoi ca urmare a listării Hidroelectrica, s-a reflectat aproape perfect în prețul acțiunii BVB, același lucru întâmplându-se și cu scăderea acelorși indicatori în anul 2024, ca urmare a efectului de bază de după listarea producătorului de energie electrică.
Conpet
Conpet este unul dintre emitenții cu cele mai stabile și previzibile rezultate dintre cei listați la Bursa de Valori București, așa că ne-am putea aștepta ca prețul acțiunii să urmeze fidel indicatorii financiari, însă lucrurile nu stau chiar așa.
Profitul net este singurul indicator cu care prețul a avut o corelație mai puternică, față de ceilalți trei existând în cel mai bun caz o corelație medie. Una dintre explicațiile pentru această situație este dată de distribuțiile mari de dividende care au avut loc în prima parte a perioadei analizate, inclusiv din rezerve și din profitul nerepartizat. Acestea nu au influențat capacitatea de a produce venituri sau profit a companiei, însă au scăzut valoarea de piață din cauza ieșirii unor sume mari de bani din conturile acesteia, ceea ce a dus la o decorelare între preț și indicatori.
De altfel, se poate observa că și între venituri și profitul net a existat de asemenea o decorelare, profitul având o tendință descendentă, în timp ce veniturile au continuat să crească până la un maxim al ultimilor ani.
În cazul pieței de capital locale, numărul emitenților pentru care este relevant calculul corelației dintre prețul de piață și rezultatele financiare este unul limitat, din cauza lichidității bursiere reduse a celor mai mulți dintre emitenți. Am preferat să urmărim separat situația fiecărui emitent inclus în material, concluziile generale fiind greu de tras, ca urmare a diferențelor mari înregistrate de la un caz la altul.
Dacă este să tragem, totuși, o concluzie generală, aceasta ar fi că între prețul acțiunilor și indicatorii financiari există în mod natural o corelație destul de puternică, iar acolo unde au apărut cazuri punctuale de decorelare semnificativă între evoluția bursieră și cea economică au existat întotdeauna conjuncturi particulare care au dus lucrurile în această direcție.
