Șomajul în rândul tinerilor și excluziunea de la educație și perfecționare continuă să fie unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene din Europa, scrie New Post, potrivit Rador Radio România.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Conform celor mai recente date, la nivelul UE, 11% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani erau NEET (Neither in Employment nor in Education or Training – nici în câmpul muncii, nici în educație, nici în formare profesională) în 2024. Obiectivul Uniunii este de a reduce acest procent sub 9% până în 2030 – dar două din trei țări sunt departe de atingerea acestui obiectiv.
România printre țările cu cele mai slabe performanțe din Europa
Grecia se află din nou în grupul negativ, alături de Turcia, Bosnia și Herțegovina, România, Italia și Serbia. Problema nu se limitează la procente; ea reflectă o patologie profundă a modelului educațional și de producție din Grecia: lipsa unei corelări între programele de învățământ și cerințele pieței, productivitate scăzută, politici de ocupare a forței de muncă inadecvate.
Inegalități impresionante
Ca procent de tineri NEET, Olanda înregistrează doar 4,9%, Islanda 5%, în timp ce România ajunge la 19,4%. Turcia doboară toate recordurile negative cu 25,9%, adică de cinci ori mai mult decât Olanda. Dintre economiile majore, Germania menține un indice scăzut (8,5%), în timp ce Italia ajunge la 15,2%, iar Franța la 12,5%.
Decalajul între sexe
Problema este accentuată și de inegalitățile de gen. În Turcia, 36,4% dintre tinerele femei sunt NEET, comparativ cu 15,8% dintre bărbați. În România, decalajul este de 25,2% la 14%. În schimb, în Grecia abaterea este mică (14,7% pentru femei, 13,8% pentru bărbați), fără a atenua însă imaginea generală de stagnare.
Pariul pierdut pe competențe
Potrivit OCDE, ratele ridicate NEET sunt direct legate de decalajul de competențe: piața cere specialități pe care universitățile și sistemele de învățământ nu le oferă.
Categoria tinerilor NEET este împărțită în două subcategorii:
– Șomeri care își caută de lucru fără succes.
– Persoane în afara forței de muncă, adică tineri care nici nu lucrează, nici nu își caută de lucru.
În UE, a doua subcategorie este mai mare (6,9% față de 4,2%), ceea ce arată că numărul celor care renunță la piața muncii este mai mare decât cei aflați în șomaj.