GRAFIC Impactul măsurilor fiscale asupra reducerii deficitului bugetar. Economiști: Primul pachet a fost esențial pentru evitarea unei crize iminente, dar e nevoie de reforme structurale suplimentare

Primul pachet de măsuri fiscale a fost esențial pentru evitarea unei crize fiscal-bugetare iminente, arată o analiză realizată pentru Economedia.ro de analiștii Romanian Economic Monitor, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Aceștia au analizat primul pachet de măsuri, folosind date ale Ministerului Finanțelor și ale Consiliului Fiscal și subliniază că proiecțiile actuale arată că, în absența unor reforme structurale suplimentare, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030.

Context. În iulie, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pe un prim pachet de măsuri fiscale, care a majorat TVA, accize și multe alte taxe. Luni, 1 septembrie, Executivul și-a angajat răspunderea pe 5 reforme incluse în pachetul 2 de măsuri, respectiv reforma pensiilor magistraților, noi modificări fiscale, reforma guvernanței corporative, reforma sănătății, și tăieri la ASF, ANRE și ANCOM. Reforma administrației publice, care trebuia să facă parte din pachet, este blocată, după ce coaliția de guvernare nu a ajuns la un acord pe tăierile de posturi.

Primul pachet de măsuri de austeritate a intrat în vigoare la 1 august 2025, cu obiectivul declarat de a contribui la reducerea deficitului bugetar încă din anul curent, urmând ca impactul său să fie considerabil mai pronunțat în 2026, când măsurile vor produce efecte pe parcursul întregului an fiscal, menționează economiștii.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

În spațiul public au apărut mai multe estimări esențiale pentru o înțelegere realistă a situației economico-bugetare și pentru conturarea unui parcurs credibil în direcția atingerii țintei de deficit de 3% din PIB.

„Reamintim că, în procesul de elaborare a primului pachet de măsuri fiscale, Comisia Europeană a recomandat ca România să corecteze situația deficitului excesiv până la finalul anului 2030, urmând ca nivelul deficitului să scadă sub pragul de 3% din PIB – pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv în cadrul Uniunii Europene”, menționează analiza.

În iulie 2025, Consiliul Fiscal a publicat o opinie referitoare la proiectul de lege conținând măsurile din primul pachet. Potrivit acestui document, măsurile ar putea conduce la o scădere a deficitului bugetar cu 0,61% din PIB, ceea ce ar situa deficitul la 8,04% din PIB la sfârșitul anului curent.

Economiștii meționează că, în mod surprinzător, cele mai mari agenții de rating par să adopte o perspectivă mai optimistă, cel puțin conform celor mai recente previziuni publice. Astfel, Fitch anticipează un deficit bugetar de 7,4% din PIB în 2025 în timp ce Moody’s și S&P Global estimează un deficit de 7,7%, respectiv 7,8%.

„Acestea din urmă par a fi optimiste în special din perspectiva declarației Ministerului Finanțelor din august, conform căreia prognoza deficitului bugetar la final de an „nu începe cu 7”. În acest context, prognoza pentru anul 2026 devine și mai dificilă”, arată economiștii.

Conform analizei echipei RoEM, bazată pe informațiile publice disponibile, estimările pentru anul următor se prezintă exact invers. Consiliul Fiscal se arată mai optist și estimează că măsurile incluse în primul pachet ar putea reduce deficitul bugetar cu 3,35% din PIB, ceea ce ar aduce deficitul la 5,3% din PIB în 2026 (pornind de la nivelul de 8,65% în 2024). Discuția publică, respectiv estimările agențiilor de rating sunt însă mai prudente în acest sens, cu valori ce depășesc, în general, pragul de 6% din PIB. Mai exact, Standard & Poor’s oferă cea mai pesimistă estimare de 6,4%, pe când Fitch și Moody’s consideră un deficit de 6,1%, respectiv 6,3% din PIB ca fiind scenarii mai realiste. Este important de menționat și faptul că aceste estimări se bazează exclusiv pe măsurile din primul pachet fiscal al guvernului.

La nivelul măsurilor individuale, estimările Consiliului Fiscal oferă o perspectivă mai clară asupra necesității și impactului fiecărei intervenții. Potrivit acestor analize, creșterea TVA reprezintă cea mai semnificativă măsură pe partea de venituri: dintr-o creștere totală estimată de 0,51% din PIB generată de primul pachet de măsuri în 2025, aproximativ 0,30% – adică aproape 60% – este atribuită exclusiv modificării cotelor TVA.

Această pondere ridicată se menține și în anul 2026, când impactul noilor cote TVA rămâne dominant. Deși începând cu 1 ianuarie vor intra în vigoare și alte măsuri fiscale incluse în primul pachet – precum majorarea impozitului pe dividende, creșterea taxei de drum și a cotei inferioare a impozitului pe jocurile de noroc – contribuția suplimentară la creșterea veniturilor din TVA este estimată la 0,9% din PIB. Prin comparație, impactul total al întregului pachet pe partea de venituri este estimat la 1,71% din PIB. Astfel, majorarea TVA va reprezenta în 2026 peste jumătate din veniturile bugetare suplimentare generate de măsurile cuprinse în primul pachet de reforme fiscale.

Pe partea de cheltuieli, impactul estimat al măsurilor bugetare pentru anul 2025 este relativ redus, contribuind la o diminuare a cheltuielilor publice cu aproximativ 0,1% din PIB. În anul 2026, însă, acest efect este prognozat să crească semnificativ, ajungând la 1,58% din PIB, economiile cele mai consistente urmând să provină din înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public la nivelul lunii decembrie 2025. Pe de altă parte, chiar dacă unele reduceri de cheltuieli par modeste ca pondere în PIB – de exemplu, diminuarea alocărilor pentru educație este estimată la doar 0,02% din PIB în 2025 și 0,2% în 2026 – acestea pot avea un impact major asupra domeniului vizat. Astfel, o reducere a cheltuielilor anuale cu 0,2% din PIB în sectorul educației poate echivala cu o scădere de peste 6% din bugetul total alocat învățământului (asumând o alocare bugetară de aprox. 3% educației în 2026, similar anului 2025), ceea ce ar putea afecta semnificativ funcționarea sectorului.

„Estimările per ansamblu indică faptul că primul pachet de măsuri fiscale a fost esențial pentru evitarea unei crize fiscal-bugetare iminente: măsurile precum majorarea TVA-ului sau a accizelor au generat un surplus imediat de venituri la bugetul de stat și au contribuit semnificativ la recâștigarea încrederii investitorilor externi în capacitatea țării de a gestiona această criză. Aceste măsuri vor sprijini în continuare eforturile de menținere sub control a deficitului bugetar. Cu toate acestea, proiecțiile actuale arată că, în absența unor reforme structurale suplimentare, aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030”, menționează Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.

Economiștii atrag atenția că, pe lângă măsurile urgente adoptate în luna august, este imperativă implementarea unor reforme complementare, care să vizeze corectarea disfuncționalităților din sistemul public și fiscal, precum eliminarea redundanțelor din aparatul public, optimizarea cheltuielilor statului și eliminarea excepțiilor fiscale nejustificate.

„Este esențial ca aceste direcții să fie incluse în mod coerent în al doilea și în eventualele următoare pachete de reforme, pentru a asigura aplicarea eficientă a politicilor fiscale și pentru a restabili, conform angajamentelor asumate, echilibrul bugetar pe termen mediu și lung”, conchide echipa Economic Monitor.

Ministrul Finanțelor despre impactul măsurilor fiscale

Primul set de măsuri fiscale a fost necesar pentru a securiza fondurile europene, a asigura o așezare mai echilibrată a sarcinii fiscale asupra tuturor categoriilor de contribuabili și a gestiona mai bine situația economică, a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după ce la 1 august au intrat în vigoare măsurile.

Impactul bugetar al pachetului fiscal adoptat la final de august de Guvern este de 3,7 miliarde de lei, iar impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment este de 6,9 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, în cadrul unui briefing de presă după aprobarea în şedinţa extraordinară a Guvernului a cinci proiecte legislative dintre cele şase care fac parte din pachetul 2 de reforme

Ilie Bolojan: “Nu cred că putem încheia anul acesta cu deficit care să fie sub 8%”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, că cel mai probabil România va încheia anul cu un deficit de peste 8%, după reformele asumate de guvern. În septembrie urmează o rectificare bugetară.

“Nu cred că putem încheia anul acesta cu deficit care să fie sub 8%. Neavând datele în momentul de față, Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul aceastei luni. Așa e programată. Unele măsuri s-au aplicat de la 1 august, nu avem efectele lor încă. De asemenea, efectele vor fi pe anul viitor. Multe dintre ele își vor arăta într-o măsură mai mare rezultatele anul viitor”, a spus Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți că deficitul bugetar real în acest an ar fi ajuns la ”aproape 10%” din PIB fără reforme. ”Nu era posibil, la un deficit de aproape 10%, să corectezi cu o singură măsură, într-un termen rezonabil, acest deficit”, a spus el marți într-o conferință de presă.

El a adăugat că ”nu cred că putem încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB, dar Ministerul Finanțelor va comunica datele la rectificarea bugetară. Unele măsuri se aplică de la 1 august și nu știm încă efectele”.

Dezvăluirea lui Ilie Bolojan vine după ce guvenrul Ciolacu 2, format din PSD, PNL și UDMR, a proiectat în legea bugetului un deficit de doar 7% din PIB în 2025.

Consiliul Fiscal a avertizat în opinia din februarie 2025 că ținta reală de deficit ar trebui să fie de 7,7% din PIB, considerând că sunt supraestimate veniturile, iar cheltuielile bugetare sunt subestimate.

Principalele modificări care au intrat în vigoare de la 1 august:

• • • TVA redus, de 11%, se aplică produselor şi zonelor esențiale precum:
      o alimente și medicamente
      o servicii de apă și canalizare, apa pentru irigaţii în agricultură
      o cărți, manuale, ziare
      o lemne de foc, energie termică
      o cazări turistice, restaurante și servicii de catering și acces la obiectivele culturale
      o îngrăşăminte şi pesticide, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricol
      o clădiri destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari, case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap
      Sunt scutite de TVA fără drept de deducere, operațiuni precum:
      – spitalizarea și îngrijirile medicale;
      – activitatea de învățământ și formarea profesională a adulților;
      – prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de asistența și/sau protecția socială;
      – prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor.

• • • Din 1 august intră în vigoare şi reajustarea accizelor la alcool, tutun și combustibil. Pentru a nu se crea presiune suplimentară pe lanțul de distribuție, acordăm transportatorilor un sprijin prin restituirea accizelor.

• • Despre contribuția la sănătate pentru pensiile de peste 3.000 lei: “ştim că a fost un subiect intens dezbătut. Nu este o decizie ușoară, de aceea o aplicăm temporar, până la 1 ianuarie 2028, protejând în același timp majoritatea pensionarilor. Este important de subliniat în spațiul public: contribuția de 10% la CASS se aplică doar pentru partea de pensie care depășește 3.000 de lei. Unui pensionar cu o pensie de 5.000 de lei pe lună i se vor reține aproximativ 180 de lei suplimentar, ceea ce înseamnă o contribuție de sub 4% din venitul său lunar”.

Despre pachetul 2 și următoare măsuri necesare:

LIVE VIDEO Ilie Bolojan, pe tema reformei administrației locale: “Dacă vrem să vorbim de reduceri în administrație, trebuie să vorbim de posturi care sunt efectiv ocupate”. Guvernul va prezenta “oglinda administrației” din România. Cine va trebui să taie din personal?