Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în fața parlamentului, luni, de la ora 15.00, asupra proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal – bugetare, prin care majorează TVA, accize, impozit pe dividende, introduce plata CASS pentru numeroși contribuabili, crește taxe pentru bănci și îngheață pensii și salarii în sectorul public.

UPDATE 18.30 Guvernul a publicat forma finală a măsurilor fiscale.

• Proiect de Lege forma finala Guvern

UPDATE 18.15 Guvernul a adoptat forma finală a proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare după analizarea și aprobarea unor amendamente depuse de senatori și deputați în procedura de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Principalele amendamente aprobate au în vedere următoarele aspecte:
1. Introducerea, de la 1 august 2025, a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 3.000 lei lunar, se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028. Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se stabilește prin deducerea din venitul brut a plafonului lunar de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Pentru categoriile de persoane pentru care s-a eliminat excepția de la plata CASS, această contribuție se va reține la sursă de către serviciile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, fără a fi nevoie de depunerea declarațiilor de venit.
În cazul coasiguraților (soț, soție, părinți fără venituri proprii), pentru dobândirea calității de asigurat, se propune ca plata CASS prin depunerea unei declarații de venit prin care se exercită opțiunea, cu plata contribuției în două tranșe după cum urmează:
a) 25% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
b) 75% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.

2. Reducerea finanțării partidelor politice în anul 2026 cu 40% comparativ cu anul 2024.

3. În ceea ce privește domeniul educației, au fost adoptate următoarele amendamente:
a. Mamele minore reintegrate într-o unitate de învățământ vor beneficia în continuare de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei pe perioada desfășurării activităților didactice, cu condiția frecventării orelor de curs.
b. Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control va putea fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează:
i. Personalul didactic de conducere al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență, cu până la 30% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
ii. Personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu până la 50% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu aceleași norme metodologice
iii. Parțial, pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ. Numărul persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, degrevate de norma didactică, precum și atribuţiile acestora se stabilesc prin hotărâre de guvern.

c) În contextul obligației Guvernului de a asigura dreptul constituțional privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase și principiile de egalitate şi de nediscriminare, numărul de copii pentru formațiunile de studiu (grupe sau clase) în ceea ce privește învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației se organizează astfel:
i. unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul standard;
ii. formaţiunile de studiu, grupe sau clase cuprind un număr de antepreșcolari/ preșcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul standard.

4. Majorarea cotelor de impunere asupra veniturilor obținute din jocuri de noroc cu procente cuprinse între 30% și 40%:
a) Impozitarea pentru operatori va crește de la 21% – la 30%;
b) Impozitarea pentru jucători va crește de la 3% la 4% (taxa de retragere a banilor);
c) Crește cu 30% taxa pe aparat;
d) Se introduce obligativitatea producătorilor de a instala GPS-uri în toate aparatele.
Impactul bugetar estimat ca urmare a aplicării modificărilor operate în domeniul jocurilor de noroc este de aproximativ 500 de milioane lei în anul 2025 și de peste 1 miliard de lei în anul 2026.

Măsurile incluse în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare are ca scop stabilizarea finanțelor publice în 2025–2026, creșterea credibilității macroeconomice și reformarea structurii fiscale.

UPDATE 17.10 Premierul Ilie Bolojan prezintă proiectul de lege.

Principalele declarații:

• Venim pentru a ne asuma răspunderea pe acest pachet de măsuri fiscale
• Nu este un gest ușor, înțelegând greutățile care vor apărea ca urmare a acestui pachet pentru cetățenii țării.
• Este însă o urgență națională.
• Acest pachet este începutul
• România a avut anul trecut cel mai mare deficit din UE, de 9,3% din PIB.
• România s-a împrumutat și se împrumută scump pentru a funcționa.
• Acest lucru trebuie să se oprească. Altfel, ne așteaptă „junk”, titlul de țară nerecomandată investițiilor
• Vom avea consecințe: taxe mult mai mari, prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari pentru stat și cetățeni, presiune mai mare pentru reducerea locurilor de muncă la stat, fonduri europene blocate. România ar deveni o țară nefrecventabilă economică, ocolită de investitori și lipsită de oportunități pentru cetățeni. Țara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani, în una din cele mai grele situații de instabilitate economică și politică de după 89.
• Românii s-ar putea întreba ce legătură are ratingul cu ei personal? Impactul ar lovi pe tineri, seniori, angajați la privat și la stat, micii întreprinzători, fiecare familie.
• Nu suntem încă în ceasul al 12-lea, suntem la limită
• Știu că măsurile nu sunt populare. Vreau să transmit românilor că perioada dificilă va dura o perioadă limitată. După ea există speranță, dacă facem ce trebuie în următoarele luni, vom fi în altă situație la finalul anului viitor.
• Aproape 40% din deficit este general de cheltuieli permanente, în special salariale, deși deja avem cheltuieli cu salariile, în sectorul public, raportat la cei care contribuie la ele, peste media europeană
• Suntem printre țările cu cele mai mici venituri fiscale, de 30% față de 40% în UE
• Avem cote de TVA și taxe pe dividende printre cele mai reduse. Nu spun că nu e bine să ne dorim să le ținem cât mai jos, dar trebuie să fim realiști. Trebuie să le încasăm combătând evaziunea și fraudarea banului public, dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta.
• Fără un sistem corect și predictibil nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii și pensii.
• Fără a ține pasul cu dezvoltarea celorlalte state membre, nu vom mai primi fonduri europene.
• Pentru a evita acest scenariu, vin astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea.
• Acest pachet vizează reorganizarea TVA, cota standard la 21%, cota redusă la 11% pentru alimente de bază, medicamente, lemne de foc, cărți, canalizare, energie termică și HoReCa, temporar cel puțin
• Vor crește accizele cu 10% la alcool și carburanți și pentru tutun
• Introducem CASS pentru pensii peste 3.000 lei, doar pentru ce depășește acest prag. Vrem extinderea numărului de contribuabili
• Impozitul pe dividende din 1 ianuarie 2026 va crește la 16%, de la 10% acum
• Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câștigurile din jocurile de noroc vor fi suprataxate
• Vor fi înghețate salariile și pensiile din sectorul public în 2026. Nu le mai putem majora, nu mai există capacitate de finanțare.
• Se limitează angajările și sporurile nejustificate.
• La educație, aș vrea să fie limpede: titularii din educație nu își pierd locurile de muncă și nu li se taie din salarii. E adevărat că vor fi mai puține plăți cu ora, câștigurile suplimentare vor fi reduse
• Bursele nu dispar, dar se reorganizează, pentru a deveni sustenabil și meritocratic. Bursele de merit vor fi acordate doar pentru merit real, minim nota 9, maxim 15% dintr-o clară, iar bursele sociale doar pentru nevoi reale
• În spațiul public se discută că vor avea de suferit doar cei amărâți, în timp ce sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii.
• Vreau să asigur românii că sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, tot ce am spus că se va pune în practică se va întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru.
• Rog pe cei îngrijorați să urmărească pașii pe care îi facem, vor observa că nu vom rata nimic din ce am promis. Dar nu putem face totul în câteva zile. Toate măsurile despre care am vorbit în programul de guvernare și poate mai multe decât atât vor aduce echitate și dreptate.
• Vom face ordine în finanțe.
• Al doilea pachet pe care îl avem în pregătire la Guvern va veni în completarea acestor prime măsuri.
• Până la sfârșitul lunii iulie vom veni în fața Parlamentului cu al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate și eficiență. Vorbim despre reforma pensiilor speciale prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și intrarea la pensie la vârsta generală.
• Reforma companiilor de stat și a autorităților autonome. Vom restructura autoritățile autonome de tip ASF, ANCOM și ANRE. Vom reduce numărul de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație. Vom transparentiza activitățile și contractele
• Reforma administrației locale și centrale: prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare și digitalizare.
• Combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public: prin modificări legislative și prin acțiunea pe care trebuie să o vedeți la ANAF în lunile următoare
• Urgentarea accesării fondurilor europene și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare.
• Închei cu un apel adresat fiecărui român din țară sau în străinătate: România are o șansă reală să devină mai puternică în Europa și în regiune, dacă trece cu bine de acest moment dificil. Dar acest lucru este posibil dacă suntem toți responsabili, implicați și onești. Apelul pentru colegii parlamentari din coaliției: vă rog să vă susțineți colegii trimiși în Guvern să facă reforme, ajutați-i cu soluții mai bune. Nu ne ajută nici dublul limbaj, nici căutarea unor vinovați. Situația actuală nu este despre orgolii personale. Oamenii se uită la noi și așteaptă maturitate și responsabilitate. Spuneți-le românilor adevărul, chiar dacă e neprofitabil politic. Acesta este singurul patriotism economic real, nu cel pus în pliantele electorale.

UPDATE 16.50 Varianta finală a măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan. Taxe mai mari pentru pariuri, CASS mai mic pentru anumite persoane, CASS pentru pensii doar până în 2028, subvenție diminuată cu 40% pentru partide

Varianta finală a proiectului de lege privind măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan prevede majorarea TVA, plata de contribuții de asigurări sociale pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei și supraimpozitarea profitului băncilor. Dar apar și o serie de modificări, de exemplu plata CASS pentru pensii mai mari va fi plătită doar până în 2028, unele persoanele obligate de acum să plătească CASS o vor face raportat la veniturile pe care le primesc, nu la 3.000 de lei, cresc mai puternic taxele pentru industria pariurilor și se diminuează cu 40% subvenția pentru partide

UPDATE 15:18 Ședința de Guvern s-a încheiat, ședința Parlamentului ar urma să aibă loc la ora 17,00 (surse).

Începând cu ora 15:30, birourile reunite permanente ale parlamentului se reunesc pentru convocarea plenului, potrivit surselor citate.

UPDATE 14:30 Guvernul discută la această oră forma finală a proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare.

La finalul ședinței, Ilie Bolojan şi membrii Cabinetului vor merge direct în Parlament, unde îşi vor angaja răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului.

UPDATE 11.54: Biroul de presă al Guvernului a anunțat că ședința de Guvern se amână pentru ora 13.30.

UPDATE 11.11: Înainte de asumarea răspunderii în Parlament pe măsurile de austeritate, Guvernul se va reuni în ședință de la ora 12.30.

Sedința este dedicată aprobării formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament, după analizarea amendamentelor depuse de parlamentari, potrivit unui anunț al Biroului de presă al Executivului.

Știrea inițială

Şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale va avea loc luni, începând cu ora 15:00.

Măsurile fiscale de reducere a deficitului fiscal au fost detaliate joi, 3 iulie, de la ora 16:00, într-o conferință de presă de două ore și jumătate susținută de viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educației, Daniel-Ovidiu David și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, la Palatul Victoria. 

Ministrul Finanțelor s-a declarat foarte optimist că România va reuși să mențină ratingul Fitch și a avertizat că, în lipsa acestor măsuri de austeritate, guvernul ar fi trebuit să ia măsuri mult mai dure “în trei luni”.

Ministrul Educației a garantat că din sistemul de educație nu vor fi dați oameni afară, fără a garanta însă și menținerea actualelor venituri. 

Ministrul Muncii a arătat, între altele, că la o pensie de 3.100 de lei sarcina în plus care trebuie plătită este de doar 10 lei, în timp ce ministrul Sănătății a explicat modul în care se iau abuziv concedii medicale de 1-2 zile fix înainte de sărbătorile legale, pentru a se face ”punți” de mai multe zile libere.

Cele mai importante măsuri:

Măsurile fiscale de reducere a deficitului

Principalele măsuri:

Majorări de taxe

TVA majorat

Se propune reaşezarea TVA la două cote, astfel:

– majorarea cotei standard de la 19% la 21%;

– eliminarea aplicării cotei reduse de 5% și aplicarea unei cote reduse de 11% pentru operațiunile supuse în prezent cotei reduse de 5%, respectiv pentru: livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, livrarea de lemn de foc și livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată anumitor categorii de consumatori;

– majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% pentru o gamă mai restrânsă de bunuri și servicii, respectiv pentru: a) livrarea de medicamente de uz uman; b) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, (cu excepția băuturilor alcoolice; băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; alimentelor cu zahăr adăugat, al căror con~inut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât laptele praf pentru nou-născuti, sugari şi copii de vârstă mică; suplimentelor alimentare definite de Legea nr. 56/2021 privind suplimentele alimentare, cu modificările şi completările ulterioare;) c) serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare; c) serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare; d) livrarea apei pentru irigații în agricultură; e) livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, altele decât cele prevăzute la lit. f), seminte şi alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale; f) livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale; g) livrarea de manuale şcolare, cărti, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronic, cu excepția celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conținut video sau un conținut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicității; h) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice; i) livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumegușului și deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 și 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, a unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului; j) livrarea către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unită~i de asisten socială, de lemn de foc, sub form ă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se incadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se incadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de incălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se incadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridic ă de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unități de asisten socială, in calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaralii pe propria răspundere a beneficiarului; k) livrarea de energie termică in sezonul rece.

În perioada 1 august – 31 octombrie 2025, se vor monitoriza încasările din sectorul HoReCa, iar în funcție de rezultatul analizelor efectuate se va decide cu privire la cota de TVA ce urmează să fie aplicată acestui sector.

Pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale pentru care nu se mai aplică cota redusă de TVA se prevăd dispoziții tranzitorii, potrivit cărora pe o perioadă de un an se pot achiziționa locuințele cu cota redusă, în cazul în care au fost au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe. Condiție introdusă în ultimul moment pentru a mai beneficia de TVA de 9% la locuințe. Va fi necesar un avans considerabil, plătit urgent.

Totodată, se prevede că persoanele fizice pot achiziționa o singură locuință cu cota redusă dacă nu au achiziționat începând cu 1 ianuarie 2023 o locuință cu cota redusă de TVA.

Impozit pe dividende majorat

Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%, pentru dividendele distribuite între persoane juridice române începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Se stabilesc reguli tranzitorii pentru dividendele distribuite, potrivit legii, în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, propunându-se, astfel, menținerea cotei de 10% pentru aceste dividende.

Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 10% la 16%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente începând cu data de 1 ianuarie 2026, respectiv după prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente.

Impozit mai mare pentru bănci

Impozit suplimentar pentru bănci. Cotele de impozitare se majorează astfel:
a) 4%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 4%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Modificări la taxa bancară. Băncile mici vor fi iertate de dublarea impozitului suplimentar

Astfel, băncile care dețin o cotă de piață mai mică de 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România scapă de dublarea impozitului suplimentar la 4% și vor plăti în continuare un impozit de 2%.

Totodată, se propun reguli pentru:
– calculul impozitului suplimentar începând cu 1 iulie 2025;
– recalcularea impozitului pe cifra de afaceri, în cazul în care se înregistrează erori definite potrivit reglementărilor contabile.

CASS pe pensii peste 3.000 lei

Astfel, se propune eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depășeste suma lunară de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.

În cazul veniturilor din pensii, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă partea ce depășeste suma lunară de 3.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.

În vederea determinării impozitului pe venitul din pensii, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 de lei și, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, reprezentând valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului în care se exercită opțiunea.

Spre exemplificare, prezentăm calculul pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate în cazul aplicabil unui contribuabil care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, comparativ cu cel al unui contribuabil care realizează venituri din pensii pentru un venit brut de 5.000 lei.

Contribuția datorată de contribuabilul care realizeazã venituri din salarii și asimilate salariilor Contribuție CASS –cotă 10%, aplicabilă la venitul brut = 5.000*10% = 500 lei.

Contribuția datorată de contribuabilul care realizeazã venituri din pensie

Contribuție CASS –cotă 10%, ce se aplică la venitul impozabil lunar prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei, respectiv (5.000 -3.000)*10%=2.000*10% = 200 lei.

Plata se efectuează în 2 tranșe după cum urmează:
a) 50% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, la data depunerii declarației prin care se exercită opțiunea;
b) 50% din contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.

Se majorează accizele

Se majorează accizele, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 ianuarie 2026, pentru alcool și băuturi alcoolice, benzină și motorină.

Corelativ, pentru benzină și motorină, se propune ca în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 să nu se actualizeze cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni.

Accizele se majorează astfel:

– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 aprilie 2026, pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g – 8 g/100 ml și pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 m

– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025, pentru produsele din tutun prelucrat, pentru produsele care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere și pentru produsele destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină;

– majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 aprilie 2026 pentru lichidul cu sau fără nicotină;

– instituirea, de la 1 august 2025, a unui nivel de acciză pentru vinurile liniștite, similar cu cel aplicat vinurilor spumoase, respectiv de 76,19 lei/hl;

– instituirea, de la 1 august 2025, a unui nivel de acciză pentru cidru de mere și pere, hidromel și băuturi fermentate liniștite din fructe de pădure, similar cu cel aplicat celorlalte băuturi fermentate spumoase, respectiv de 76,19 lei/hl;

De asemenea, prin proiectul de act normativ se stabilește nivelul accizei specifice la țigarete, aplicabil în perioada 1 august 2025 -31 martie 2026, inclusiv, care este de 576,360 lei/1.000 ţigarete.

Impozite mai mari pentru jocuri de noroc

Guvernul cedează în fața industriei de jocuri de noroc și îmblânzește puternic taxele planificate

Guvernul reduce puternic taxele planificate pentru industria jocurilor de noroc în proiectul privind măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.

Astfel, Guvernul va majora de la 3% la doar 4% impozitul pe câștiguri din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei, după cum prevede proiectul adoptat vineri de Executiv și trimis către Parlament.

Inițial, Guvernul dorea o majorare de la 3% la 10% a impozitului pe câștiguri din jocuri de noroc.

Totodată, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozitul crește la „400 + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000”, de la „300 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, în prezent. Inițial, proiectul Guvernului prevedea o creștere la „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”.

Și taxarea câștigurilor peste 66.750 va crește doar la „11.750 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750”, de la „11.650 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750”, în prezent. Varianta inițială prevedea că va crește la „12.350 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750”.

În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se propune ca impozitul datorat să se determine prin utilizarea baremului aplicabil în cazul veniturilor din jocuri de noroc, asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obţinut să se scadă suma de 12.350 lei.

Se modifică acordarea concediilor medicale

Se propune stabilirea cuantumului indemnizațiilor de concedii medicale pentru boală obișnuită prin aplicarea unui procent diferențiat, în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordate pentru fiecare episod de boală, după cum urmează:

– prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;

– prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă;

– prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă pentru unele boli cardiovasculare se menține la nivelul actual de 75% din baza de calcul.

Se propune ca data de intrare în vigoare a reglementărilor referitoare la calitatea de asigurat să fie 1 august 2025.

Se majorează rovinieta

Nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naţionale pentru autoturisme se modifică:

Cuantumul amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme va fi între 500 lei și 1000 lei.

Totodată, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a noilor tarife, respectiv data de 1 septembrie 2025, își mențin valabilitatea.

Reduceri de cheltuieli

În domeniul cheltuielilor bugetare, se propun o serie de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor bugetului general consolidat.

Stimulente plafonate

Se acordă, în anul 2025, începând cu luna august, stimulente prevăzute în diverse acte normative pentru anumite categorii de personal, în limita a 30% din salariul de bază.

Se limitează sporurile din proiecte pe fonduri europene

Se limitează majorarea salarială acordată personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi celui implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, de la până la 50%, la până la 35%.

Se limitează majorarea salarială a indemnizațiilor lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, de la până la 50%, la până la 35%.

Se limitează majorarea salarială acordată personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, de la până la 50%, la până la 35%.

Se limitează majorarea salarială acordată personalului din cadrul Direcţiei pentru coordonarea agenţiilor de plăţi, prevăzut la art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015 cu modificările ulterioare, personalul prevăzut la art. 16 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi personalul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, de la până la 50%, la până la 35%.

Se limitează majorarea salarială acordată personalului prevăzut la art. 4 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 35%.

Nu se acordă majorarea salarială pentru proiectele al căror termen de realizare este depășit.

Se limitează acordarea indemnizației de hrană

Se acordă indemnizația de hrană de 347 lei lunar, începând 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice.

Nu se majorează salariile, pensiile sporurile, primele

Se propune continuarea aplicării în anul 2026 a unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori.

Se propune menținerea în anul 2026 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, din administrația centrală și locală, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;

Se propune menținerea în anul 2026 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Munca suplimentară se compensează cu timp liber corespunzător, în anul 2026.

Nu se compensează în bani, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, concediile neefectuate aferente anului 2026.

Nu se acordă în anul 2026 biletele de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, și nici premii, bonusuri sau alte drepturi de natură similară.

Nu se finanțează, în anul 2025, cheltuieli aferente transportului la plecarea/întoarcerea din concediul de odihnă a personalului.

Se mențin în anul 2026 anumite categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2025.

Se menține în anul 2025 cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025.

Numărul maxim de posturi finanțat în anul 2026 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare va fi stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal.

Începând cu data de 1 ianuarie 2026 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice din instituţiile şi autorităţile public.

Prin excepţie, ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor vacantate în anul 2026, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte.

Nu se acordă ajutoare, plăți compensatorii la pensionare.

Se propune interzicerea, în anul 2026, a achiziţionării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, de către autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare.

Se propune ca, în anul 2026, întreg personalul plătit din fonduri publice să beneficieze numai de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare

În anul 2026, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei.

În anul 2026 se propune menținerea la nivelul de 81 lei a punctului de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor.

În anul 2026 valoarea indicatorului social de referinţă se menţine la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025.

În anul 2026 studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pentru transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat

În anul 2026 studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun şi transportul cu metroul, în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat.

În anul 2026, începând cu 1 ianuarie, instituțiile și autoritățile acordă anual vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026, personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei.

În perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026pentru personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale căror solde de funcţie/salarii de funcţie/salarii de bază nete acordate în luna prestării serviciilor turistice sunt de până la 6.000 lei lunar inclusiv, se decontează valoarea serviciilor turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziţionate direct sau prin intermediul unei agenţii de turism licenţiate, în limita a 800 lei.

Măsuri pentru limitarea unor programe de finanțare

Se reglementează măsuri privind derularea în anul 2025 a proiectelor finanțate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții ”Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social.

Se propune ca în anul 2025, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023 – 2026, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să nu emită acorduri noi pentru finanțare în cadrul Programului „INVESTALIM”.

Se propune ca în anul 2025, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin derogare de la prevederile art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea și finanțarea Programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții, aprobată cu modificări prin Legea nr.39/2024, cu completările ulterioare, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului să nu emită acorduri noi de finanțare în cadrul Programului „CONSTRUCTPLUS”.

Impact bugetar

Măsurile aplicabile de la 1 august aduc venituri de 10,6 miliarde lei (0,56% din PIB) în 2025 și de 33,6 miliarde lei (1,65% din PIB) în 2026, dar și impact pe cheltuieli de 12,7 miliarde lei (0,67% din PIB) în 2025 și de 10,8 miliarde lei (0,52% din PIB) în 2026.

În total, impactul bugetar al măsurilor aplicabile de la 1 august se ridică la 23,5 miliarde lei (1,23% din PIB) în 2025 și la 44,47 miliarde lei (2,18% din PIB) în 2026.

Măsurile aplicabile de la 1 ianuarie 2026 aduc venituri în plus de 10,9 miliarde lei (0,54% din PIB) și pe cheltuieli au impact de 20,89 miliarde lei (1,03% din PIB). Impactul total al acestora este de 31,9 miliarde lei, adică 1,56% din PIB.