Raport ING Bank România: Creșterea economică a României stagnează aproape de zero

Datele economice publicate pentru trimestrul al doilea confirmă că economia României se află într-o situație de cvasi-stagnare, se arată într-un raport al ING Bank România.

Investițiile publice, în special din fonduri UE, rămân principala speranță pentru o relansare a creșterii. Economiștii ING Bank România își mențin prognoza de creștere pentru 2025 la 0,3% și o revizuiesc pe cea pentru 2026 la 1,4%, de la 1,7%.

Datele din trimestrul al doilea confirmă cifrele inițiale

Cifrele detaliate ale PIB-ului pentru trimestrul II 2025 reconfirmă faptul că economia României stagnează. Creșterea anuală a fost de doar 0,3%, egalând ritmul lent din primul trimestru și lăsând creșterea pentru prima jumătate a anului la un modest 0,3%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Încetinirea consumului privat devine tot mai evidentă. Cu toate acestea, apare un aspect pozitiv în balanța comercială: pentru prima dată din 2023, creșterea exporturilor de bunuri a depășit-o pe cea a importurilor, inversând o tendință de cinci trimestre consecutive de dominație a importurilor.

“Pe măsură ce sectorul privat se va răci, investițiile publice finanțate din fonduri UE ar trebui să devină principalul motor al economiei. Estimările oficiale sugerează că o sumă fără precedent de 15-17 miliarde de euro din transferuri UE (prin Planul de Redresare și fondurile de coeziune) ar putea fi injectată în economie în următorul an. Acest aflux substanțial se așteaptă să susțină activitatea în sectorul construcțiilor și să ajute la prevenirea unei recesiuni mai profunde. Proiectele de infrastructură și cheltuielile aferente ar trebui să sprijine și producția industrială, în special în sectoare precum materialele de construcții și echipamentele. Pe scurt, investițiile finanțate de UE sunt pregătite să preia cea mai mare parte a sarcinii de creștere în trimestrele următoare.”, mai notează raportul semnat de economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea.

Între timp, consumul privat se așteaptă să încetinească considerabil. Cu toate acestea, ei nu anticipează o contracție totală. Gospodăriile au dat dovadă de o oarecare reziliență: vânzările cu amănuntul și veniturile reale s-au îmbunătățit în trimestrul II față de trimestrul I, contribuind la evitarea unei scăderi a consumului. Datele preliminare pentru trimestrul III sugerează, de asemenea, o reziliență continuă (detalii mai jos). “Ne așteptăm ca cheltuielile de consum să crească doar modest, inflația continuând să erodeze puterea de cumpărare și să mențină cererea gospodăriilor la un nivel redus.”, se arată în raport.

Previziuni de inflație

Sursă: INS, ING

Există, de asemenea, semne timpurii ale unui an agricol mai bun. După recolta slabă de anul trecut, rapoartele inițiale indică randamente peste medie ale culturilor în 2025. Producția de grâu a României, de exemplu, se preconizează că va crește semnificativ, cu randamente medii de până la 5,0 tone pe hectar – cu aproximativ 20% peste media ultimilor cinci ani și mai mari decât în 2024. Datorită ploilor favorabile de primăvară, analiștii se așteaptă la una dintre cele mai bune recolte de grâu din ultimul deceniu. Deși agricultura reprezintă o cotă mică din PIB, o recoltă mai puternică ar trebui să ofere totuși un impuls modest creșterii generale și să susțină exporturile de alimente – o evoluție binevenită într-un context general mai redus.

Vânzări cu amănuntul

Datele de la INS au oferit o primă imagine a dinamicii cererii din trimestrul al treilea. Cifrele vânzărilor cu amănuntul au arătat o creștere lunară de 0,3% în iulie, în plus față de creșterea de 1,1% din iunie. La prima vedere, aceste cifre ar putea indica faptul că consumatorii au avut puține ezitări în prima parte a verii. Cu toate acestea, este posibil ca un comportament de anticipare a cumpărăturilor să fi fost la mijloc, deoarece importantul prim pachet fiscal era așteptat să fie implementat inițial în iulie, iar apoi a fost amânat pentru august, subliniază economiștii ING.

Analizând detaliile publicării din iulie, saltul vânzărilor de carburanți a fost mai pronunțat în comparație cu produsele non-alimentare, deoarece consumatorii au reacționat și la creșterea accizelor.

Evoluția vânzărilor cu amănuntul

Sursă: INS, ING

Punând totul în context, rezultatul puternic din ultimul an al vânzărilor cu amănuntul de produse non-alimentare, combinat cu performanța solidă a creditului de consum, ar putea fi rezultatul unor achiziții concentrate de produse de uz casnic care nu sunt înlocuite anual. Mai mult, datoriile acumulate trebuie plătite în trimestrele următoare, într-un moment în care inflația se apropie de două cifre, veniturile publice nu vor fi indexate, iar un aparat de stat mai subțire este în curs de formare.

“Astfel, continuăm să vedem o moderație și o prudență din partea consumatorilor în viitor, ceea ce va afecta creșterea, dar, pe o notă mai pozitivă, ar trebui să țină sub control inflația bazată pe cerere și deficitul comercial.”, mai spun economiștii ING.

“În ansamblu, economia României stagnează. Menținem prognoza noastră de creștere a PIB-ului pentru 2025 la 0,3%, deoarece câștigurile din investițiile publice și o recoltă mai bună compensează cererea privată slabă. Pentru 2026, ne așteptăm acum la o creștere de aproximativ 1,4%, revizuită în scădere de la 1,7%, orice recuperare fiind probabil ușoară. Afluxul anticipat de fonduri UE ar trebui să mențină economia pe linia de plutire și să prevină o recesiune, dar cu un consum intern redus și cu provocări externe persistente, o accelerare mai puternică rămâne, deocamdată, improbabilă.”