Sursa: Pixabay
Scumpirea exagerată a energiei electrice, majorarea taxelor şi impozitelor, creşterea salariilor fără legătură cu productivitatea muncii, în timp ce deficitul comercial agroalimentar explodează, reprezintă „încă un brânci dat agriculturii şi economiei româneşti de către cei care conduc România spre faliment”, susţine preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) Nicu Vasile citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Facem de ani de zile apeluri la Guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria să discute şi să implementeze cu experţi, cu asociaţiile producătorilor agricoli, un program pe termen lung, mediu şi scurt care să scoată agricultura şi economia românească din criză. Astăzi se plătesc subvenţii, dar rezultatul este zero pentru că nimeni nu este interesat să vadă ce produc aceste subvenţii. Din 9,7 milioane de hectare, cât reprezintă teritoriul arabil al ţării, 4,7 milioane de hectare sunt nefiscalizate. Proprietarii acestor terenuri se află, practic, în afara consultanţei pe care ar trebui să o primească de la MADR, APIA, institutele de cercetare, Agenţia Naţională Fitosanitară etc. Şi atunci, ne mai mirăm că agricultura românească este una neperformantă, falimentară?”, subliniază preşedintele LAPAR într-o analiză.
Acesta adaugă că situaţia este similară în toate sectoarele conexe agriculturii, de la producătorii de utilaje la cei de seminţe.
„Să mai spunem că industria chimică a României nu mai există. Petrochimia e în aceeaşi situaţie. În această situaţie, totul este cumpărat de la alţii, la preţurile dictate de ei. Producţia se duce către aceleaşi entităţi, dar, evident, la preţurile dictate de ele. În acest context, nu mai putem decât să constatăm că agricultura României a devenit un sector captiv, care depinde de alţii”, avertizează Nicu Vasile.
În opinia sa, creşterea exagerată a tarifelor la energia electrică, începând cu 1 iulie, pune o presiune majoră asupra agriculturii şi industriei alimentare, sectoare vitale pentru dezvoltarea economică a României. În 2024, acestea au înregistrat un deficit comercial de 4,8 miliarde de euro, în creştere cu 50% faţă de 2023 (3,2 miliarde euro), ceea ce arată că producţia se realizează în pierdere pentru bugetul de stat, potrivit analizei LAPAR.
„În timp ce preţul de vânzare al recoltelor agricole stagnează de câţiva ani, preţurile inputurilor au explodat (seminţe, fertilizatori, utilaje agricole, mâna de lucru etc.). Guvernul actual, ca şi celelalte, nu are un plan pentru a sprijini sectorul agricol, care vine după câţiva ani de secetă ce a provocat pierderi mari. Mulţi fermieri şi-au vândut fermele sau au intrat în insolvenţă, iar multe ferme sunt executate de creditori. Doritori să cumpere terenurile agricole sunt foarte mulţi, mai ales fondurile de investiţii, al căror unic scop este să-l vândă mai departe în profit şi, în niciun caz, să dezvolte afaceri în agricultură. România riscă să piardă astfel controlul a peste 50% din suprafaţa agricolă a ţării. Este un semnal de alarmă care ar trebui să dea de gândit celor care astăzi conduc ţara”, se arată în analiza LAPAR.
Agricultorii, în special cei din pomicultură, viticultură şi legumicultură, au fost afectaţi grav de scumpirea energiei, folosind echipamente consumatoare, precum depozitele frigorifice, liniile de sortare şi serele, ceea ce le-a crescut semnificativ costurile operaţionale.
„Liberalizarea preţurilor la energie, fără măsuri de sprijin pentru sectoarele vitale pentru securitatea alimentară şi naţională, are efecte dezastruoase. Poate că Guvernul Bolojan, preocupat mai mult de lupta cu deficitul bugetar, a uitat de Economia Naţională şi de Agricultură, deşi acest sector poate fi motorul dezvoltării economice a României, dacă va fi oprit exportul de profit şi deficitul bugetului de stat se va reduce prin diminuarea importurilor de produse agroalimentare”, se mai arată în comunicatul LAPAR.
De asemenea, creşterea exagerată a tarifelor la energie scoate fermierii din piaţă, împiedicându-i să-şi păstreze recoltele în silozuri în aşteptarea unor preţuri mai bune. Costul însilozării, care depinde în mare măsură de energia electrică, “este exagerat de mare”, aşa că fermierii sunt nevoiţi să vândă recolta imediat, “chiar din lan”.
„Anul acesta, ministrul Agriculturii se laudă cu o producţie record de cereale, peste 14 milioane de tone, cea mai mare din ultimii ani, dar asta nu înseamnă că fermierii români vor câştiga. Preţul tonei de grâu atinge cote minime istorice din cauza supraproducţiei de grâu la nivel global. Acum au venit şi raportările de producţie şi din emisfera nordică unde s-a încheiat recoltatul, avem supraproducţie. De asemenea, avem supraproducţie şi în emisfera nordică, Rusia şi Germania. România se află în trend pozitiv ca producţie, dar costurile de la înfiinţarea culturii până la recoltare au crescut cu circa 20% la noi, în condiţiile în care în toată lumea, inclusiv în Europa preţurile de producţie au scăzut (…)”, potrivit LAPAR.
