România, printre țările care blochează votul UE privind noi ținte ecologice pentru 2040

Votul decisiv privind obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2040, programat pentru săptămâna viitoare, a fost amânat după ce mai multe state membre – inclusiv România – au cerut o discuție la nivel de lideri înainte de adoptarea oricărei decizii, transmite Politico. Amânarea riscă să întârzie și planul intermediar pentru 2035, pe care Uniunea Europeană trebuie să îl prezinte ONU până la finalul lunii septembrie.

Discuțiile din interiorul UE vin pe fondul presiunii multor state membre care consideră nejustificate țintele ecologice din pachetul numit Green Deal și argumentează că acestea subminează puternic competitivitatea economiei europene.

Decizia de a anula votul aparține Danemarcei, care prezidează discuțiile și a constatat că există o „minoritate de blocaj” formată din state precum Franța, Germania, Polonia, Italia și România. În total, 11 din cele 27 de țări membre UE au cerut amânarea, potrivit surselor diplomatice citate de Politico.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Miniștrii mediului din UE ar fi trebuit să aprobe pe 18 septembrie, la Bruxelles, atât ținta de emisii pentru 2040, cât și cea pentru 2035. Discuțiile vor avea loc în continuare, dar decizia finală este împinsă pentru cel puțin câteva săptămâni, până când șefii de stat și de guvern se vor pronunța.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că liderii UE vor avea o „discuție strategică” pe 23 octombrie, în cadrul unui summit, pentru a stabili „cea mai bună strategie economică” de atingere a obiectivelor climatice.

Comisia Europeană a propus o reducere cu 90% a emisiilor față de nivelurile din 1990 până în 2040, însă mai multe state membre au cerut mai multă flexibilitate, unele chiar dorind slăbirea semnificativă a obiectivului.

România, alături de țări din Europa Centrală și de Est precum Ungaria, Slovacia și Cehia, susține necesitatea unei analize mai profunde a impactului economic, înainte de a se angaja la obiective mai stricte. Argumentul principal este protejarea competitivității industriei și evitarea unor costuri sociale prea mari.

Dacă blocajul persistă, UE riscă să nu poată prezenta la ONU planul său pentru 2035, ceea ce ar diminua influența blocului european în negocierile globale privind schimbările climatice. Brazilia, care găzduiește COP30 în 2025, a cerut tuturor semnatarilor Acordului de la Paris să prezinte aceste planuri pe 24 septembrie, la New York.

Danemarca a propus trei opțiuni: amânarea ambelor voturi, vot doar pe ținta din 2035 (dar într-o formă mai slabă – reducere de 66% în loc de 72,5%) sau prezentarea la ONU a unei declarații de intenție, cu un obiectiv provizoriu care să fie ajustat după stabilirea țintei pentru 2040.

Ministrul danez al Climei, Lars Aagaard, a admis că obținerea unui acord este „o sarcină politică dificilă”, dar și-a exprimat speranța că un consens va fi atins înainte de sfârșitul anului.

Pentru România, miza este uriașă: echilibrul între tranziția verde și menținerea stabilității economice. Cum industria energetică și transporturile reprezintă încă surse majore de emisii, decizia finală va influența direct investițiile și ritmul de modernizare din următorii 15 ani.