Raport: Moment de inflexiune pentru mobilitatea electrică în România. Infrastructura de reîncărcare continuă să avanseze, dar adopția vehiculelor electrice scade, din cauza diminuării subvenției guvernamentale

Performanța României în domeniul reîncărcării vehiculelor electrice a înregistrat un declin în 2024 conform celei mai recente ediții a studiului EV Charging Index realizat de compania de consultanță strategică Roland Berger.

În 2024, scorul obținut de România a fost de 42 de puncte din maximum de 100, în scădere cu 4 puncte. Astfel, România a coborât 7 poziții, până pe locul 27 din 33 de țări analizate la nivel global.

În ediția anterioară, realizată în vara anului 2024, țara noastră ocupa locul 20, cu un total de 46 de puncte. Această scădere se datorează în principal reducerii ratei de adopție a vehiculelor electrice, determinată de diminuarea subvențiilor guvernamentale în 2024 și, ulterior, suspendarea temporară a acestora, care a generat incertitudine în piață.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Studiul Roland Berger analizează tendințele globale în sectorul electromobilității, acoperă 33 de piețe din cinci regiuni, fiind rezultatul interviurilor cu experți din industrie, analizei celor mai recente date de piață și a unui sondaj de opinie în rândul conducătorilor auto de vehicule electrice (full electrice și PHEV) din toate țările analizate.

China conduce în continuare clasamentul global, cu 77 de puncte din 100, în timp ce grupul țărilor aflate pe pozițiile următoare – cum ar fi Norvegia (76 de puncte), SUA (71 de puncte), Marea Britanie (69 de puncte), Germania (69 de puncte), Olanda (67 de puncte), Singapore (67 de puncte), Franța (66 de puncte), Thailanda (66 de puncte), Suedia (65 de puncte) – devine din ce în ce mai compact. Țări precum Franța și Marea Britanie au redus decalajul față de lideri în ultimii doi ani, iar piețe din Asia de Sud-Est, precum Thailanda, și-au îmbunătățit considerabil scorurile. O evoluție similară se observă în regiunea MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord) și pe piețe emergente precum India (58 de puncte) și Brazilia (50 de puncte), ceea ce sugerează că, deși aceste piețe au o penetrare mai scăzută a vânzărilor de vehicule electrice, recuperează prin progrese în infrastructura de încărcare, tehnologie și satisfacția utilizatorilor.

Adopția mașinilor electrice în România depinde încă puternic de subvențiile guvernamentale

După o perioadă de expansiune continuă, piața auto electrică din România a înregistrat o contracție accentuată în 2024 și prima jumătate a 2025, influențată cu precădere de modificări și întârzieri ale programului RABLA Plus. Reducerea valorii tichetului RABLA Plus în 2024 a fost imediat vizibilă în înmatriculările de vehicule electrice. După ce în 2023 s-au înregistrat vânzări record de peste 15.000 de vehicule full-electrice (BEV), piața s-a contractat cu circa o treime în 2024, până la aproximativ 10.000 de unități. Dacia și-a menținut poziția de lider, cu 3.263 de unități Spring vândute, în ciuda unei scăderi de circa 50%, urmată de Tesla, care a înregistrat o scădere de circa 20%, până la 2.550 de unități.

Deși segmentul BEV a scăzut semnificativ, per ansamblu, piața auto din România a arătat o anumită reziliență, vânzările de mașini noi fiind în creștere cu circa 5% față de anul precedent. Acest contrast subliniază sensibilitatea mai accentuată a segmentului BEV la modificările subvențiilor guvernamentale, care influențează direct ritmul de adopție al vehiculelor electrice și deciziile de achiziție ale consumatorilor.

„Tranziția către mobilitate electrică în România se află într-un moment de inflexiune: deși reducerea subvențiilor a încetinit pe termen scurt cererea pentru vehicule electrice, extinderea infrastructurii și maturizarea ecosistemului de reîncărcare indică un potențial de relansare a creșterii, condiționat de investiții adecvate și sprijin guvernamental”, declară Szabolcs Nemes, Managing Partner Roland Berger România.

Extinderea infrastructurii de reîncărcare continuă în ciuda provocărilor de piață, însă atingerea jalonului PNRR până în 2026 rămâne o țintă ambițioasă

Infrastructura de reîncărcare electrică din România a continuat să se extindă, cu o creștere de circa 33% față de anul anterior, depășind 4.500 de puncte de reîncărcare. Această evoluție reflectă atât investițiile ambițioase ale sectorului privat, cât și angajamentele din cadrul PNRR. De exemplu, cel mai mare hub de reîncărcare electrică din România a fost inaugurat în mai 2025 pe autostrada A1, cu 34 de puncte de reîncărcare de până la 400 kW, proiectate inclusiv pentru camioane electrice. Proiectul, finanțat parțial din fonduri europene, face parte dintr-o inițiativă privată mai amplă de a instala 328 de puncte de încărcare ultra-rapidă până la finalul lui 2025. Totuși, atingerea jalonului PNRR de 22.400 de puncte de reîncărcare până în 2026 rămâne o provocare, având în vedere că până la finalul lui 2024 s-a realizat doar 20% din plan ceea ce face necesară accelerarea considerabilă a implementării.

În România, încărcarea publică rămâne mai populară decât în restul țărilor europene analizate având în vedere nivelul mai redus de penetrare a soluțiilor home-charging

Cel mai recent sondaj EV Charging Index realizat în rândul conducătorilor auto de mașini electrice din România evidențiază tipare distincte de utilizare și preocupări legate de infrastructură, comparativ cu alte țări analizate. Rata de încărcare acasă a vehiculelor electrice (aproximativ 40%) plasează România pe locul 31 din 33 de țări incluse în acest clasament, în timp ce 38% dintre respondenți nu au acces la niciun tip de încărcător acasă. Costul și dificultatea instalării reprezintă principalele bariere de adopție a soluțiilor home-charging, participanții la studiu preferând astfel stațiile publice de încărcare. Această dependență de rețeaua publică de încărcare electrică pune presiune suplimentară pe infrastructura de încărcare și întreține nemulțumirile legate de viteza și suficiența acesteia. În ciuda extinderii rețelei, 60% dintre șoferi consideră infrastructura publică de încărcare insuficientă, iar aproape jumătate se plâng de timpi mari de încărcare. Totuși, utilizarea încărcării rapide tip DC este printre cele mai ridicate global — asigurând 26% din totalul kilometrilor parcurși — ceea ce reflectă, pe de o parte, o infrastructură fast charging relativ dezvoltată și, pe de altă parte, potențialul de creștere în zona încărcării acasă.

În același timp, tiparul de utilizare a mașinilor electrice în România diferă semnificativ de cel din alte țări europene analizate. Șoferii români de vehicule electrice se deplasează în general pe distanțe scurte: 37% dintre respondenți parcurg sub 10.000 km anual, cea mai mare pondere dintre țările analizate și mult peste media globală de 20%. Un semnal pozitiv pentru piață este că 75% dintre respondenți își doresc în continuare un vehicul electric la următoarea achiziție, deși aceasta reprezintă una dintre cele mai scăzute rate comparativ cu alte țări europene analizate. Decizia de achiziție este, în mare parte, determinată de considerente financiare: 60% menționează costurile reduse de utilizare și întreținere, 50% protecția mediului, iar 30% autonomia și avantajele fiscale.