Tranzitul de gaze către Ungaria s-a înjumătățit brusc, deși intrările în țară rămân aceleași. Exportul către Republica Moldova rămâne constant

Acum o săptămână, prin România tranzitau către Ungaria 7-7,2 milioane de metri cubi de gaze zilnic, la capacitatea maximă a interconectorului Arad-Szeged. Aceste cantități reprezentau în mare parte gazele rusești de care Ungaria este dependentă în asigurarea consumului intern, ce vin prin Turcia, Bulgaria și pe la noi. Spunem “în mare parte”, pentru că pe conductă ar mai putea fi și mici cantități de gaze turcești, Ungaria fiind sub un acord multianual cu turcii pentru livrarea a circa 200 de milioane de metri cubi anual, parte pe la noi și parte prin Serbia. Budapesta își aduce gazele pe o singură rută, Turcia-Bulgaria, dar care se bifurcă către România și către Serbia.

De joi, însă, tranzitul de gaze aproape că s-a înjumătățit brusc, aproape la jumătate, de la 7,2 milioane metri cubi la 3,8 milioane metri cubi, în condițiile în care linepack-ul Transgaz arată că importurile noastre rămân constante – 13 milioane de metri cubi, exporturile de gaze către Republica Moldova rămân și ele constante – 2,9 milioane metri cubi.

Principala schimbare în Sistemul Național de Transport Gaze este aceasta: înjumătățirea tranzitului către Ungaria. Ar mai fi și reducerea injecției în depozitele subterane – doar 4 milioane de metri cubi, dar aceasta se explică prin faptul că sunt aproape pline (95% grad de umplere). Faptul că importul se menține constant, deși tranzitul către Ungaria s-a înjumătățit, se poate explica prin faptul că avem un consum mai ridicat ca săptămânile trecute pentru că vremea s-a răcit brusc.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Faptul că tranzitul de gaze s-a înjumătășit ar putea avea legătură cu situația Ungariei, care se află între ciocan și nicovală cu importul de gaze. Total dependentă de gazele rusești, Ungaria este mereu criticată de UE și, mai nou, de America, care cer renunțarea la gazul rusesc. Ungaria, prin vocile prim-ministrului Viktor Orban și a ministrului de Externe, Peter Szijarto, au anunțat că, în ciuda presiunilor, Ungaria nu poate renunța la petrolul și gazele rusești, pentru că nu are o alternativă reală la aceste produse. Totuși, faptul că vecinii au început să aducă mai puține gaze pe la noi ar putea avea legătură cu presiunile externe, pentru că reducerea importului de gaze rusești nu se poate justifica prin umplerea depozitelor. Ungurii, față de noi, au un grad de umplere de doar 72%, în timp ce noi aproape le-am umplut.

Ar mai fi o posibilitate: faptul că și-au redirecționt prin Serbia mare parte a importurilor. Sârbii, fiind în afara UE, ar putea să fie mai reticenți la presiunile Bruxelles-ului cu privire la gazele de la Gazprom.

În ceea ce privește producția internă din România, aceasta rămâne constantă – în jurul a 24 de milioane de metri cubi.

În perspectiva sezonului rece, care începe oficial în 1 noiembrie, România se bazează în acoperirea consumului pe producția curentă, pe extracția din depozite și pe importuri. De obicei, proporția este cam 40 – 40-20%. În cazul unor episoade geroase, importul poate acoperi mai mult din consum, până la 30%.