Vânzările cu amănuntul din România au scăzut cu 4,0% față de luna precedentă în august. Excluzând perioada de izolare pandemică, aceasta este cea mai mare scădere lunară de la criza din 2009-2010, arată o analiză a ING Bank România, semnată de economistul-șef al ING Bank România, Valentin Tătaru, și Ștefan Posea, economist în cadrul băncii.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

“Deși o parte din încetinirea din august poate fi atribuită cheltuielilor preventive înainte de creșterile de taxe, acest lucru nu explică pe deplin scăderea. Nu ne așteptăm ca această scădere abruptă să devină norma, dar este probabil ca prudența să persiste până la sfârșitul anului și începutul anului 2026.Mai mult, estimările din iulie au fost, de asemenea, revizuite în jos de la un avans de 0,3% la o scădere de 0,7%, întunecând perspectivele pentru consumul privat din trimestrul al treilea. Revizuirea descendentă a fost răspândită în principalele categorii, făcând ca aparenta concentrare anticipată a achizițiilor înainte de creșterile de taxe din august să fie mult mai puțin spectaculoasă.”

Observând defalcarea lunară, vânzările de alimente au scăzut cu 3,4% față de luna precedentă (-0,6% în iulie), vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 3,0% (-0,2% în iulie), iar vânzările de combustibili au scăzut cu 2,9% (0,7% în iulie).

Privind imaginea de ansamblu, cifrele de la începutul anului sunt mai puțin alarmante. Până în august, vânzările de alimente au scăzut ușor, dar vânzările de produse nealimentare și de combustibili sunt încă în creștere cu 5,8%, respectiv 2,8%. Pentru context, vânzările cu amănuntul de produse nealimentare (principalul motor al creșterii în ultima vreme) au crescut cu 14,3% în 2024.

Analize Economedia

calcule buget
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant

Vânzările cu amănuntul înregistrează prima scădere din tendința descendentă recentă

 

vânzări cu amănuntul august 2025
Sursa: INS, ING

La rândul său, Vlad Ioniță, analist BCR, bancă din grupul Erste, spune că “majorarea TVA-ului care a avut loc în august a afectat vizibil disponibilitatea consumatorilor de a cheltui. August reprezintă a doua lună consecutivă cu o evoluție lunară negativă. Toate cele trei componente au scăzut față de iulie. Previzionăm o încetinire a creșterii vânzărilor cu amănuntul la +2,3% în 2025, comparativ cu +8,6% în 2024. Consumul privat este afectat de măsurile de consolidare fiscală și de creșterea mai lentă a salariilor reale. Având în vedere evoluția din august și așteptările pentru restul anului, observăm un anumit risc de scădere pentru previziunile noastre. Consumul pare destul de scăzut în al treilea trimestru, iar creșterea PIB-ului va avea probabil de suferit din acest aspect.”

Din punct de vedere istoric, creșterea lunară de 1,1% din iunie este, în cele din urmă, doar o lună bună peste medie, în timp ce scăderea lunară de 4,0% din august (-2,2% față de anul precedent) este unul dintre cele mai slabe rezultate din serie, consideră economiștii ING.

Ei spun că, în cele din urmă, acest lucru ridică îngrijorări, dar nu ar trebui considerat un rezultat apocaliptic, cel puțin nu încă.

“Au jucat un rol mai mulți factori, care au influențat negativ rezultatele.

În primul rând, să nu uităm că a existat o performanță mai puternică decât se aștepta în vânzările cu amănuntul anul trecut, iar vânzările au rămas robuste până de curând. Așadar, pe lângă faptul că gospodăriile au devenit mai pesimiste din punct de vedere economic, cel puțin o parte din „veștile proaste” se datorează reajustărilor după creșterile recente, altfel puternice, care probabil nu au fost sustenabile pe perioade mai lungi de timp.

În al doilea rând, este probabil ca excesul de cheltuieli de anul trecut să fi coagulat și multe produse sau achiziții mari de articole nealimentare pe care consumatorii nu le cumpără în fiecare an. Creditul de consum a crescut, de asemenea, viguros. Acum, inflația mai mare, taxele mai mari și temerile legate de șomaj au intrat în joc în ceea ce ar fi fost probabil o reajustare a excesului de cheltuieli în ambele cazuri.”

Creșterea recentă a așteptărilor privind șomajul și scăderea vânzărilor cu amănuntul de produse nealimentare

Sursa: INS, CE, ING

Și Vlad Ioniță arată că “rata medie a șomajului a crescut la 6,0% în perioada ianuarie-august 2025, comparativ cu 5,5% pentru întregul an 2024. Creșterea salariilor reale a devenit negativă în a doua jumătate a anului din cauza creșterii ratei inflației și a ajuns la -1,2% în iulie. Datele informale arată, de asemenea, că piața muncii își pierde avânt. Indicatorul așteptărilor privind ocuparea forței de muncă a crescut la 101,8 în septembrie, după ce a scăzut pentru scurt timp sub 100 în august, la 99,8, aceasta fiind prima valoare sub 100 de la al doilea focar de Covid. Temerile privind șomajul în următoarele douăsprezece luni în rândul consumatorilor au fost evaluate la cel mai înalt nivel din decembrie 2020. Creșterea mai lentă a noilor credite de consum în termeni reali s-ar putea traduce într-o slăbire suplimentară a vânzărilor cu amănuntul de articole nealimentare.”

În ciuda acestor obstacole, perspectivele nu sunt în întregime sumbre, cred economiștii ING.

“Planurile de investiții publice pentru următoarele 12 luni ar trebui să ofere un contrabalans, sprijinind încrederea și contribuind la compensarea cererii mai slabe a gospodăriilor. Este puțin probabil ca economia să se confrunte cu un colaps simultan atât al consumului, cât și al investițiilor; Mai degrabă, o activitate investițională puternică ar trebui să deschidă calea pentru o redresare treptată a încrederii consumatorilor odată ce temerile legate de piața muncii încep să se diminueze.

Per total, scăderea pieței cu amănuntul din august reflectă o răcire a cererii gospodăriilor, influențată atât de prudența structurală, cât și de factori fiscali. Deși acest lucru este un motiv de îngrijorare, nu sugerează o criză prelungită. Dacă investițiile publice planificate sunt implementate conform așteptărilor, acestea ar trebui să contribuie la stabilizarea perspectivelor de ocupare a forței de muncă și să permită economiei să se redreseze după această încetinire a consumului mai rapid decât se anticipase.”