Sursa foto: Pixabay / Montaj
Curtea Constituțională a amânat pentru data de 20 octombrie discutarea sesizării înaintate de Instanța Supremă privind modificările care vizează reforma pensiilor magistraților.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Curtea Constituțională a respins sesizarea privind Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.
Curtea a amânat pentru 20 octombrie și sesizările pe alte legi, care nu fac parte din pachetul 2 de reforme:
- Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
- Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Legii nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului.
- Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
Curtea Constituţională a României trebuia să discute, miercuri, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT cu privire la trei legi din pachetul II de măsuri impuse prin angajarea răspunderii Guvernului Bolojan, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie că proiectul privind domeniul sănătăţii aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, adăugând că, deşi bugetele în domeniu au crescut an de an şi s-au făcut investiţii, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătăţirea serviciilor medicale şi problemele s-au acumulat.
„Proiectul aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi, reduce risipa, face sistemul mai accesibil”, arăta prim-ministrul, în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor în care Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.
Cu privire la proiectul privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, premierul evidenţia că obiectivul este de a pune capăt „câştigurilor nemeritate” din conducerile unor companii publice şi acestea să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor.
„Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, afirma Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului.
Alianţa pentru Unirea Românilor a susţinut în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate „fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic”.
„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea urgenţei pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se arată într-un comunicat al AUR.
Tot astăzi, Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistratilor până pe 14 sau 16 octombrie, conform surselor G4Media.
În 24 septembrie, Curtea Constituțională a mai amânat o dată decizia, pentru 8 octombrie.
Surse apropiate discuțiilor au declarat atunci pentru G4Media că CCR va amâna decizia privind majorarea vârstei de pensionare a magistraților, din cauza neînțelegerilor privind majorarea etapizată a vârstei la 65 de ani și din cauza unui risc de a declara legea neconstituțională înainte de reuniunea miniștrilor de finanțe din țările UE (Consiliul Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN) programată pentru data de 10 octombrie.
La începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
„Prin votul exprimat, judecătorii Instanţei supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se precizează într-un comunicat al ICCJ.
Potrivit sursei citate, legea încalcă „nu mai puţin” de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
