Autorităţile europene de supraveghere financiară au emis o avertizare comună privind riscurile din piața cripto

Cele trei autorităţi europene de supraveghere financiară au emis o avertizare comună adresată consumatorilor privind riscurile şi protecţia limitată asociate anumitor categorii de criptoactive şi furnizori ai acestora, menţionând că acestea pot fi riscante, iar protecţia consumatorilor, dacă există, poate fi limitată, susţine Cristian Bichi, consilier guvernator, Cancelaria BNR, informează Agerpres.

“În data de 6 octombrie 2025, cele trei autorităţi europene de supraveghere financiară au emis o avertizare comună adresată consumatorilor privind riscurile şi protecţia limitată asociate anumitor categorii de criptoactive şi furnizori ai acestora. Recenta avertizare a autorităţilor sectoriale de supraveghere financiară din Uniunea Europeană (engl. EBA, ESMA şi EIOPA) urmează unor documente similare din trecut (februarie 2018, martie 2021 şi martie 2022), emise înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului UE privind piaţa criptoactivelor (MiCA Regulation) în 29 iunie 2023, prin care s-a stabilit un cadru europen cuprinzător de reglementare în domeniu. Esenţa avertismentului este foarte bine surprinsă în chiar titlul său, şi anume: criptoactivele pot fi riscante, iar protecţia consumatorilor – dacă există – poate fi limitată.”, a menţionat Cristian Bichi, pe blogul OpiniiBNR.ro.

Potrivit acestuia, noul document al autorităţilor europene de supraveghere financiară (AES) ţine să sublinieze că nu toate criptoactivele şi serviciile de criptoactive sunt echivalente şi nici nu se bucură de acelaşi grad de reglementare, aceasta în condiţiile în care se poate vorbi de existenţa unui cadru normativ incident acestora.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

“În Uniunea Europeană, Regulamentul privind pieţele în criptoactive (MiCA), intrat pe deplin în vigoare la 30 decembrie 2024, este aplicabil numai activităţilor legate de anumite criptoactive şi, după cum subliniază avertismentul comun, “majoritatea criptoactivelor rămân, de obicei, volatile şi extrem de riscante”. În aceste condiţii, este “posibil ca acestea să nu fie adecvate pentru toţi consumatorii ca formă de investiţie, mijloc de plată sau schimb”, a menţionat Cristian Bichi.

El a subliniat că avertismentul trece în revistă, pe scurt, riscurile cu care se pot confrunta consumatorii în cazul tranzacţiilor cu criptoactive: fluctuaţii extreme ale preţurilor (chiar şi în cazul criptoactivelor reglementate); riscuri de lichiditate (posibile dificultăţi în a vinde criptoactivele la preţul sau momentul dorit, din cauza unor pieţe ilichide); informaţii înşelătoare (în special pe reţelele sociale); fraude, escrocherii şi atacuri cibernetice; protecţie limitată: protecţia oferită de MiCA (de exemplu, accesul la informaţii cuprinzătoare, proceduri uniforme şi transparente de soluţionare a plângerilor) este mai restrânsă decât cea oferită în cazul produselor financiare clasice, neexistând o schemă de compensare a pierderilor.

Totodată, pentru criptoactivele şi serviciile prestate de firme din afara UE este posibil să nu existe nicio protecţie pentru consumatori sau ca aceasta să fie mult mai redusă decât cea oferită în UE, iar complexitatea produsului (face dificilă înţelegerea riscurilor implicate sau cunoaşterea valorii criptoactivelor sau produselor de investiţii conexe).

“Pe fundalul descris mai sus, AES avertizează consumatorii că trebuie să fie conştienţi că, în funcţie de tipul de criptoactive/servicii de criptoactive (n.n. – reglementate, nereglementate) şi furnizori (n.n. – autorizaţi în UE; neautorizaţi, din afara UE) se pot confrunta cu riscuri mai mari sau cu nivele de protecţie diferite. În consecinţă, AES recomandă consumatorilor o serie de paşi de întreprins înainte de a investi în criptoactive. În primul rând, este necesar ca aceştia să încerce să înţeleagă caracteristicile produselor dorite şi riscurile implicate de acestea. În al doilea rând, consumatorii trebuie să verifice dacă furnizorul de servicii în criptoactive este autorizat sau nu în UE. O astfel de verificare poate fi făcută prin accesarea registrului ESMA. În al treilea rând, se impune ca potenţialii investitori să verifice dacă dispozitivele utilizate pentru a cumpăra, a stoca sau transfera criptoactivele, precum şi pentru a păstra cheile private, sunt sigure (documentul AES oferă câteva sfaturi utile in privinţa acestui ultim pas)”, a adăugat oficialul BNR.

Totodată, el a precizat că, pentru o mai bună înţelegere de către publicul larg a aspectelor la care se face referire în avertisment, documentul respectiv este însoţit de o fişă informativă (“factsheet”) care explică ce aduce nou pentru consumatori Regulamentul MiCA şi care sunt tipurile de criptoactive şi de furnizori cu care acestia se pot confrunta.

“Atât avertismentul analizat, cât şi fişa informativă au o variantă în limba româna şi sunt disponibile pe siturile web ale celor trei autorităţi implicate.”, a adăugat Cristian Bichi.

Autorităţile Europene de Supraveghere (AES) sunt Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) şi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA). Aceste entităţi, cu statut de agenţii europene, au menirea de a emite şi aplica reglementări şi standarde comune pentru pieţele financiare europene în vederea obţinerii unui cadru unificat de reglementare care să contribuie la întărirea stabilităţii financiare în UE. Ele formează, împreună cu Consiliul European de Risc Sistemic (ESRB) şi autorităţile de supraveghere naţională, Sistemul European de Supraveghere Financiară, a subliniat reprezentantul BNR.

“Termenul de “criptoactiv” utilizat în cadrul avertismentului se referă la “o reprezentare digitală a valorii sau a drepturilor care pot fi transferate sau stocate electronic, utilizând registrul distribuit sau o tehnologie similară”. De reţinut că autorităţile în cauză utilizează termenul de “criptoactiv” în loc de cel de criptomonedă, tocmai pentru a sublinia că, datorită caracteristicilor lor, noile active digitale nu pot îndeplini, în mod real, rolul banilor: criptoactivele nu au valoare intrinsecă, prezintă adesea un grad înalt de volatilitate şi nu sunt mijloc legal de plată.”, se mai precizează în document