Legea din România separă parteneriatele public-private de concesiuni, riscând excluderea unor potențiale proiecte de succes și limitarea accesului la finanțare pentru altele – avocați

În România, legea face o diferență, spre deosebire de alte state europene, între parteneriatul public-privat (PPP) și concesiune, iar acest lucru ar putea exclude de la calificarea ca PPP anumite proiecte care pot fi de succes sau duce la imposibilitatea concesiunilor de a accesa anumite facilități de finanțare, potrivit avocaților cu care a discutat G4Media.

În practica internațională, concesiunea este considerată o formă de PPP. În România, însă, legea le-a separat strict pe baza unei reguli: dacă mai mult de jumătate din veniturile firmei private vin de la stat sau de la autoritate, avem de-a face cu PPP. Altfel, dacă veniturile vin de la utilizatori, avem de-a face cu concesiune.

Mai simplu, în România PPP presupune finanțare și plăți publice pe durata proiectului, în timp ce concesiunea înseamnă exploatare cu risc asumat de partenerul privat, cu venituri din utilizatori.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Această clasificare strictă în România îngustează nejustificat conceptul de PPP. „Această delimitare conceptuală – faţă de sursa veniturilor – ar putea exclude artificial de la calificarea ca proiect tip PPP anumite categorii de proiecte care constituie exemple internaţionale de succes în materia PPP: proiecte de infrastructură aeroportuară, portuară, noduri de transport intermodal, proiecte în energie, dar și proiecte sociale – cum ar fi săli de spectacol, stadioane, baze sportive etc.”, a declarat Ramona Pentilescu, avocat la Popovici Nițu Stoica & Asociații, pentru G4Media.

De altfel, în România sunt implementate, sub forma concesiunii de servicii sau lucrări, proiecte de tip PPP. Un exemplu este concesiunea serviciului de alimentare cu apă și canalizare din București.

Această distincție existentă între PPP și concesiune în România ar putea ridica probleme de finanțare pentru anumite proiecte. „După cum am mai precizat, în alte state europene nu se distinge între PPP-uri și concesiuni (deoarece concesiunile sunt considerate o formă de PPP). Ordonanța PPP prevede o serie de facilități pentru finanțarea proiectelor din surse cum ar fi fonduri suverane de dezvoltare, fonduri de investiție, fonduri de pensii etc. doar pentru PPP-uri în sens restrâns, nu și pentru concesiuni”, a explicat Oana Bădărău, Head of Real Estate & PPP, la casa de avocatură PeliPartners, pentru G4Media.

Transporturile, un potențial domeniu care ar putea beneficia de pe urma concesiunilor

În domeniul transporturilor, domeniul cel mai activ de aplicare a PPP în UE, concesiunea este un model de succes, spune Oana Bădărău. Ea dă exemplu Greciei, care a utilizat concesiunea ca formă de PPP pentru infrastructura majoră: aeroporturi, autostrăzi etc.

„Acest model al concesiunii a fost utilizat în România la nivelul autorităților locale. Spre exemplu, parcarea subterană din Piața Universității a fost realizată cu fondurile concesionarului, dar la nivel național proiectele din zona rutieră sunt proiecte de achiziții de lucrări cu accesarea diverselor surse de finanțare externă rambursabilă sau nerambursabilă”, a precizat reprezentanta PeliPartners.

În concluzie, avocații sugerează că prin separarea strictă, România limitează opțiunile de finanțare și îngreunează implementarea unor proiecte mari care în alte țări funcționează excelent sub umbrela mai largă a PPP, care include și concesiunile.