Sondaj: Mai mult de 70% dintre funcționarii publici consideră că venitul actual nu este direct proporțional cu volumul de muncă depus

Peste 70% dintre angajaţii din sistemul public consideră că venitul actual nu reflectă în totalitate volumul şi complexitatea muncii depuse şi spun că îşi doresc un salariu mai mare, fie „puţin mai mare”, fie „semnificativ mai mare”, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP citat de Agerpres.

Aproape 5.000 de angajaţi din administraţia publică au răspuns la întrebări esenţiale despre cum lucrează, ce îi încurcă, ce îi motivează şi ce aşteptări au de la sistemul în care activează, conform sursei citate. Mai exact, potrivit rezultatelor, peste 50% dintre respondenţi spun că salariul lor actual „ar trebui să fie puţin mai mar”, iar 20% cred că ar trebui să fie „semnificativ mai mare”. Totuși, 29% îl consideră corect raportat la munca depusă, susţin autorii cercetării.

„În realitate, salariile angajaţilor din administraţia publică nu sunt deloc mari. Comparativ cu omologii lor din Uniunea Europeană, atât funcţiile de conducere, cât şi cele de execuţie sunt plătite semnificativ mai slab în România. Avem o resursă umană extraordinară, oameni foarte bine pregătiţi care pot lucra exemplar în serviciul cetăţeanului, însă este nevoie de politici naţionale coerente care să împingă administraţia publică spre potenţialul ei real”, a declarat Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedinte al Centrului de Formare APSAP.

Totodată, sondajul arată că 85% dintre respondenţi ocupă funcţii de execuţie şi 15% funcţii de conducere. Distribuţia veniturilor lunare arată o polarizare moderată, cu concentrarea cea mai mare în intervalul 5.000-7.000 lei net.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Astfel, 1,4% dintre respondenţi au venituri sub 3.000 lei; 26,7% dintre cei chestionaţi au venituri între 3.001 şi 5.000 lei; 36% dintre respondenţi între 5.001 şi 7.000 lei; 23%, între 7.001 şi 9.000 lei; 5% (9.001-10.000 lei); 4,7% (10.001-12.000 lei); 1,7% (12.001-14.000 lei); 0,7% (14.001-16.000 lei), iar 0,9% din respondenţi un venit de peste 16.001 lei.

Studiul mai arată că peste 33% dintre angajaţii care au participat la sondaj lucrează de peste 15 ani în aceeaşi instituţie, 8,2% de 11-15 ani, 17,6% de 7-10 ani, 18,4% de 1-3 ani, 15% de 4-6 ani, 7,5% mai puţin de un an.

„Administraţia publică din România rămâne un mediu stabil, cu un nucleu consistent de angajaţi cu vechime mare. Peste o treime dintre respondenţi lucrează de mai bine de 15 ani în aceeaşi instituţie, ceea ce arată loialitate şi experienţă acumulată, dar şi o nevoie crescută de modernizare şi motivare pentru noile generaţii care intră în sistem”, a subliniat Fârşirotu.

Respondenţii se remarcă printr-un nivel ridicat de pregătire academică, susţin autorii studiului. Astfel, aproape jumătate dintre angajaţii la stat, mai exact 49%, au absolvit un program de masterat, ceea ce confirmă „tendinţa de profesionalizare a resurselor umane din sectorul public”.

Totodată, 41% deţin o diplomă de licenţă, în timp ce 6,7% au finalizat doar studii medii, iar 3,7% au urmat studii doctorale, ceea ce indică o proporţie semnificativă de specialişti cu formare avansată în instituţiile publice.

Aceştia lucrează în mai multe tipuri de instituţii publice

• 32,1% – autoritate a administraţiei publice centrale: Guvern, ministere, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor);
• 32,4% – autoritate a administraţiei publice locale: consiliile locale, primarii şi consiliile judeţene;
• 18,8% – companie de stat/instituţie publică autonomă;
• 16,7% – altele.