O premieră în aproape 20 de ani: deficitul Spaniei va fi în curând mai mic decât cel al Germaniei

Sub impulsul creșterii economice, se așteaptă ca deficitul Spaniei să ajungă la 2,5% din PIB în 2025, comparativ cu 3,1% în cazul Germaniei, scrie L’Express, potrivit Rador Radio România.

Spania se află într-o situație economică excelentă. Pentru prima dată în aproape 20 de ani, se așteaptă ca deficitul public al țării din Peninsula Iberică să îl depășească pe cel al Germaniei în 2025. Conform proiecțiilor publicate de Comisia Europeană luni, 17 noiembrie, până pe 31 decembrie, această cifră va ajunge la 2,5% din PIB-ul Spaniei, mai puțin decât 3,1% din PIB-ul Germaniei anticipat de Bruxelles. Aceasta este o întorsătură neașteptată a evenimentelor pentru Madrid, după o lungă perioadă de austeritate legată de crizele financiare și imobiliare din țară de la începutul anilor 2010.

Cum poate fi explicată această tendință? De la sfârșitul pandemiei de Covid-19, Spania a cunoscut o adevărată redresare economică. La fel ca alte țări ale căror finanțe au fost grav afectate de criza de acum 15 ani (Grecia, Portugalia etc.), a patra cea mai mare economie din Europa beneficiază de o creștere puternică. Din 2022, această creștere a crescut în medie cu 3,9% pe trimestru, comparativ cu 0,3% în Germania. “De asemenea, avem perspective pozitive până în 2028, cu o creștere robustă, echilibrată și susținută pe fundații solide”, a declarat Carlos Cuerpo, ministrul spaniol al Economiei, la mijlocul lunii septembrie.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Prin urmare, această reducere suplimentară a deficitului public ar constitui a cincea scădere consecutivă a bugetului Spaniei. Aceasta este rezultatul unei politici de stimulare de lungă durată implementate în Pirinei la toate nivelurile. Pentru a aborda urgent deficitele sale financiare, Madridul a împrumutat inițial 41 de miliarde de euro din fondul de salvare al UE, înființat în punctul culminant al crizei din zona euro. Un deceniu mai târziu, Spania este, de asemenea, al doilea cel mai mare beneficiar al planului european de redresare “NextGenerationEU”, un pachet de investiții de 800 de miliarde de euro conceput pentru a consolida economia europeană după pandemia de Covid-19. În total, se așteaptă ca țara să primească 163 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi în cadrul acestui proiect.

Pe lângă ajutorul european, Spania se poate baza și pe o revenire demografică puternică. Deși rata natalității rămâne scăzută, așa cum se observă și în alte părți ale Europei, guvernul socialist al lui Pedro Sánchez utilizează pe scară largă imigrația legală pentru a stimula piața muncii. Drept urmare, 105.000 noi rezidenți au fost înregistrați în al treilea trimestru al anului 2025, aducând populația țării aproape de 50 de milioane. În plus, economia spaniolă a beneficiat de o creștere a turismului. În primele opt luni ale anului 2025, numărul turiștilor a atins niveluri record, totalizând 66,8 milioane de vizitatori străini.

În cele din urmă, pe plan politic: confruntat cu un Parlament care nu este de partea sa, Pedro Sánchez nu a reușit să adopte un nou buget din 2023. Aşadar, guvernul își continuă politicile bazate pe planul bugetar adoptat în urmă cu doi ani. În consecință, investițiile publice semnificative nu au fost aprobate… și nu au impact asupra dimensiunii deficitului. Această fragilitate politică nu îi îngrijorează pe investitori: datorită performanței sale economice solide, ratingul de credit al Spaniei a fost îmbunătățit de Standard & Poor’s în septembrie de la A la A+.

În ciuda acestor progrese incontestabile, există totuși unele puncte slabe care pătează situația financiară a Spaniei. În primul rând, situația datoriei sale. Aceasta se situează încă la peste 103% din PIB, semnificativ mai mare decât în ​​Germania (peste 64% din PIB). Este adevărat că ratele dobânzilor din Spania sunt în prezent mai mici decât cele ale altor mari puteri, cum ar fi Franța, care este împotmolită într-o datorie abisală (peste 114% din PIB). Însă nivelul masiv al datoriei Spaniei rămâne o vulnerabilitate. “Raportul datorie-PIB al Spaniei rămâne prea ridicat, ceea ce va reduce considerabil marja sa de manevră în cazul unei recesiuni”, a declarat fostul ministru spaniol al Industriei, Miguel Sebastián, pentru “Financial Times”. “Este o problemă”.

Un alt factor îngrijorător este creșterea ratei sărăciei în țară. Aceasta în ciuda anumitor măsuri luate de guvern, cum ar fi creșterea salariului minim, care a crescut cu 61% de când Pedro Sánchez a ajuns la putere în 2018. Potrivit cifrelor Eurostat raportate de “El Pais” luni, se estimează că rata sărăciei în Spania a crescut de la 11,3% din populație în 2023 la 13,6% în 2024, reprezentând 6,7 milioane de persoane.

La nivel global, inversarea echilibrului de forțe în ceea ce privește deficitul comercial cu Germania poate fi explicată în cele din urmă prin politicile adoptate de guvernul german în ultimele luni. Contrar austerității bugetare practicate în general la Berlin, cancelarul Friedrich Merz mizează pe investiții semnificative pentru a relansa creșterea economică germană – în prezent lentă – pentru a-și finanța apărarea și pentru a renova o parte din infrastructura ţării, din care o parte a devenit învechită.