Comisia Europeană a suspendat procedura de deficit excesiv pentru România, anunță instituția într-un comunicat de presă. Astfel, România nu mai riscă momentan pierderea de fonduri europene din cauza deficitului mare. România încă are un deficit ridicat, așteptat să fie de 8,4% din Produsul Intern Brut la finalul anului, însă Guvernul a adoptat o serie de pachete fiscale pentru corecție, ceea ce a dat încredere autorităților europene.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Astfel, Comisia Europeană a decis să suspende temporar procedura de deficit excesiv (EDP) pentru cele nouă state aflate în acest proces — Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia. Măsura „held in abeyance” înseamnă că nu vor fi făcuți pași procedurali noi în acest moment, însă procedura rămâne oficial deschisă, întrucât deficitele nu au fost încă reduse sub pragul de 3% din PIB într-un mod durabil.
România rămâne, astfel, sub recomandarea Consiliului UE, cu obligația de a continua ajustările fiscale stabilite în calendarul agreat.
Suspendarea procedurii nu echivalează cu o închidere a acesteia și nu modifică obligațiile asumate.
Comisia va reanaliza situația în primăvara anului viitor, când vor fi disponibile datele finale privind execuțiile bugetare pe 2025. Abia atunci va decide dacă sunt necesare noi măsuri sau dacă procedura poate avansa spre închidere.
România este procedura de deficit excesiv încă din 2020 pentru încălcarea regulilor de deficit bugetar.
Deficitul a crescut constant în ultimii ani, iar România a închis anul 2024 cu un deficit ESA (standardul UE) de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
Anul trecut și în prima jumătate a acestui an, Guvernul nu a luat măsuri de reducere a deficitului bugetar, în contextul electoral cu patru rânduri de alegeri.
Astfel, în iunie acest an, Bruxelles-ul a declanșat și procedura de suspendare de fonduri europene, după ce consiliul EcoFin a adoptat o recomandare a Comisiei care constata că România nu a luat măsuri adecvate pentru reducerea deficitului.
Ulterior, după alegerile prezidențiale și numirea Guvernului Bolojan, noul Executiv a început să adopte treptat o serie de pachete de legi pentru corectarea deficitului bugetar, începând cu o serie de majorări de taxe, printre care și TVA, impozit pe dividende și impozit pe proprietate, dar și anunțând măsuri de reducere a cheltuieilor în administrația publică.
Comisarul european Valdis Dombrovskis spunea, luna trecută, într-o vizită în România, că Comisia Europeană va stabili oână la final de noiembrie dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privind procedura de deficit fiscal excesiv și dacă Comisia va putea să evite suspendarea fondurilor europene pentru țara noastră.

Sursa: Pixabay/ Colaj Fanatik