GRAFIC Analiză Romanian Economic Monitor: Deficitul bugetar al României s-a adâncit constant în primele nouă luni/ “Perioada de convalescență abia începe”. Scenariu optimist pentru acest an: deficit de 8,4-8,6% din PIB

Deficitul bugetar al României s-a adâncit constant în primele nouă luni din 2025: graficul evoluției lunare a balanței bugetului de stat pe metoda cash arată o scădere în același ritm alarmant ca în 2024 și mult mai rapid decât în anii 2021-2023, arată datele Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. În aceste condiții, ținta inițială de 7% din PIB convenită cu Comisia Europeană devine aproape imposibil de atins, chiar dacă impactul principal al măsurilor fiscale este așteptat abia în trimestrul al patrulea, consideră specialiștii. “Anul viitor nu se va mai putea evita începutul unor reforme reale, iar guvernul trebuie să treacă la o reducere efectivă a cheltuielilor”, transmit economiștii. 

„Anul 2025 marchează începutul unei ajustări necesare. După o vară cu o dinamizare temporară a consumului, alimentată de anticiparea majorărilor fiscale, urmată de o toamnă rece în industrie și construcții, economia dă semne de oboseală. Stabilizarea bugetară este posibilă doar printr-o disciplină strictă pe partea de cheltuieli, respectiv printr-o administrare eficientă a veniturilor la bugetul de stat. România a trecut printr-o schimbare fiscală necesară, iar perioada de convalescență abia începe. Verdictul real asupra pachetului de corecție va veni în 2026, când vom vedea dacă guvernul, mediul de afaceri și societatea vor reuși să susțină în mod viabil consolidarea bugetară”, explică Béla-Gergely Rácz, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.

Analiza deficitului folosind metoda cash are însă limite importante, atrag atenția analiștii RoEM, pentru că surprinde doar fluxurile efective de încasări și plăți ale statului, este puternic influențată de sezonalitate și poate fi modificată temporar prin accelerarea sau amânarea unor cheltuieli. Pentru realizarea de comparații internaționale și pentru evaluarea în cadrul procedurii de deficit excesiv, reperul de bază este deficitul calculat după metodologia ESA. Potrivit acesteia, România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB – cel mai ridicat din Uniunea Europeană –, iar noul obiectiv pentru 2025 este reducerea lui la 8,4% din PIB, o țintă foarte ambițioasă, dar nu imposibilă de atins, susțin economiștii RoEM.

În prezent, un scenariu optimist pentru 2025 indică tot un deficit de aproximativ 8,4-8,6% din PIB (conform metodologiei ESA), ceea ce arată că ajustarea are loc mai degrabă prin frânare decât prin reforme structurale, subliniază specialiștii RoEM.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

„Un prim pas foarte dificil a fost însă deja realizat: corecția fiscală a început, iar acest progres trebuie dus mai departe într‑un mod coerent, cu răbdare și disciplină. În caz contrar, câștigurile de până acum pot fi pierdute rapid. Anul viitor însă nu se va mai putea evita începutul unor reforme reale, iar guvernul trebuie să treacă la o reducere efectivă a cheltuielilor. Cu toate acestea, ajustarea nu poate fi una brutală: o frânare prea abruptă a cheltuielilor publice riscă să reducă în mod suplimentar activitatea din sectorul privat și implicit PIB-ul, toate acestea într-un moment în care economia este deja sub presiune”, spune Béla-Gergely Rácz.

O primăvară și o lună iulie surprinzător de puternice

În prima jumătate a anului, economia României a avut un parcurs solid: PIB-ul a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea, una dintre cele mai ridicate rate din UE. În iulie însă, aproape toate sectoarele – industrie, construcții, servicii – au performat peste așteptări.

„Creșterea s-a datorat în mare parte efectului de «front-loading»: firmele și populația au devansat achizițiile și facturările înainte de intrarea în vigoare, în data de 1 august, a pachetului de majorări fiscale. Măsurile, care au urcat cota standard de TVA la 21% și au unificat cotele reduse la 11%, au fost percepute ca inevitabile pentru consolidarea bugetară, dar au generat totodată un vârf de activitate concentrat într‑un interval scurt, o reacție firească la schimbările anunțate. Intensitatea acestui val a depășit așteptările, iar o parte importantă a efectului s‑a disipat rapid după aplicare”, explică Csaba Bálint, cercetător RoEM.

August: frâna bruscă

După luna iulie, economia a intrat într-o zonă de corecție accentuată. În august, rata anuală a inflației a urcat la 9,9%, de la 7,8% în luna anterioară, pe fondul scumpirilor la bunuri nealimentare (10,5%), servicii (9,8%) și alimente (8,9%) și în contextul majorării TVA și al accizelor. Inflația lunară de 2,1% explică mare parte din saltul de la 7,8% la 9,9% la nivel anual, după un alt șoc puternic în iulie generat de eliminarea plafonării prețurilor la energie – în condițiile în care în iunie inflația era încă 5,7%.

Puterea de cumpărare s-a erodat rapid, iar efectele s-au văzut imediat în economia reală: comerțul cu amănuntul a scăzut cu circa 4% în august față de iulie, producția industrială a coborât cu 1,9% față de luna precedentă și cu 3,1% față de anul trecut, iar volumul lucrărilor în construcții a înregistrat o corecție de 26,2% după creșterea similară din iulie, indicând o ajustare bruscă după un vârf temporar.

„În paralel, șomajul a crescut la 5,9%, iar câștigul salarial mediu net a coborât la 5.387 lei, cu 2,4% sub nivelul din iulie; totuși, această scădere este parțial sezonieră, ajustările RoEM indicând pentru august o creștere reală de aproximativ 0,4%. Chiar și așa, dinamica anuală a salariilor s-a temperat la 4,4% – insuficient pentru a acoperi inflația –, iar în septembrie s-a apropiat de 4,1%, semnalând o decelerare clară. Puterea de cumpărare reală a salariilor s-a deteriorat, impulsul de consum din iulie s-a stins rapid, iar datele din comerț, cu scăderea de circa 4% din august, confirmă tranziția bruscă de la supraîncălzire la ajustare”, spune Béla-Gergely Rácz.

Trimestrul III: evitarea recesiunii, însă doar cu o creștere modestă

Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul României a crescut cu 1,6% față de același trimestru din 2024, pe seria brută, după un T1 foarte slab, cu o creștere de doar 0,3% a PIB-ului, și tot de 0,3% în T2. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut în T3/2025 cu 1,4% an/an, dar a scăzut cu 0,2% față de T2/2025, confirmând că dinamica rămâne fragilă. În perioada ianuarie-septembrie 2025, PIB-ul a avansat cu 0,8% comparativ cu primele nouă luni din 2024, pe seria brută, și cu 1,4%, pe seria ajustată sezonier.

Totodată, INS a revizuit ușor datele pentru 2024 și începutul lui 2025, confirmând că economia era deja într-o zonă de stagnare la finalul anului trecut: dinamica trimestrială din T3 2024 a fost ajustată ușor în sus, în timp ce pentru T4 2024 și T1 2025 este consemnată o creștere de doar 0,5%, respectiv 0,1% față de trimestrele precedente, după recalcularea seriilor ajustate sezonier.

Banca Națională a României descrie această evoluție ca pe o „cvasi-stagnare” a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată cu o ușoară creștere a dinamicii anuale a PIB în T3, dar cu evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate. Cererea internă își diminuează ritmul, în principal pe fondul comprimării formării brute de capital fix și al diminuării contribuției variației stocurilor, doar parțial contrabalansate de revenirea consumului gospodăriilor după declinul ușor din T1/2025.

„Pe de o parte, faptul că economia a rămas pe teritoriu pozitiv în T3, în pofida șocurilor fiscale și de preț din vară, este o veste bună: scenariul unei recesiuni tehnice imediate este, cel puțin temporar, evitat. Pe de altă parte, o creștere anuală de sub 1% pe intervalul ianuarie-septembrie arată că România intră în faza de ajustare fiscală cu un motor de creștere deja slăbit, ceea ce sporește riscurile ca orice corecție bugetară întârziată sau incoerentă să fie sancționată rapid de piețe”, sunt de părere econimiștii RoEM.

Venituri sub presiune și efectele întârzierii colectării

Structura bugetului public arată o dependență puternică de două surse majore: contribuțiile sociale, care reprezintă aproximativ 30% din totalul veniturilor, și TVA-ul, cu o pondere de circa 20%. Ambele motoare pierd însă din viteză, susțin economiștii RoEM.

„Dinamica salariilor încetinește, iar colectarea TVA este afectată de sezonalitate și de decalaje administrative: deconturile de TVA și declarațiile unice privind contribuțiile se depun până în data de 25 a lunii următoare, ceea ce înseamnă că efectele scăderii consumului din august se vor resimți în execuția bugetară abia în septembrie-octombrie. Profitabilitatea companiilor este, la rândul ei, modestă. Marjele au fost erodate de costurile salariale ridicate și de productivitatea scăzută, iar impozitul pe profit nu mai aduce astfel contribuții în creștere. În consecință, în absența unor surse noi de venit la bugetul statului, accentul va trebui mutat pe partea de cheltuieli”, arată specialiștii RoEM.

Măsurile fiscale: impact parțial în 2025, în creștere în 2026

Pachetul fiscal aplicat de la 1 august va genera o creștere limitată a veniturilor în 2025 deoarece produce efecte doar pe parcursul a patru luni (septembrie-decembrie). Abia în 2026 impactul său va fi resimțit în întregime, susțin economiștii RoEM. În schimb, controlul cheltuielilor bugetare poate produce rezultate rapide: reducerea birocrației, plafonarea posturilor în sectorul public și prioritizarea investițiilor finanțate din fonduri europene sunt esențiale pentru evitarea unui nou derapaj. Înghețarea angajărilor și limitarea posturilor vacante pot genera efecte relativ rapide, lucru vizibil deja în temperarea dinamicii numărului de salariați și a salariilor nete, în special în sectorul public, tendință care va continua și în lunile următoare.

„Pe de altă parte, o reformă structurală profundă a administrației – comparabilă cu reorganizarea din temelii a unei mari companii – este un proces de durată, cu atât mai mult cu cât statul are aproximativ 1,3 milioane de angajați care ar trebui reașezați și recalificați. Consiliul Fiscal estimează că, fără măsurile luate anul acesta, deficitul ar fi depășit 9% din PIB la finalul lui 2025, o scădere aproape nesemnificativă față de valoarea de 9,3% din anul precedent. Pe baza implementării consecvente a acestor măsuri este așteptat ca deficitul bugetar al anului 2025 să coboară la nivelul de 8,4-8,6%, care și așa va rămâne – cel mai probabil – cel mai mare deficit din UE”, explică economiștii RoEM.

Costul finanțării: o ușoară detensionare

Banca Națională a României a menținut dobânda-cheie la 6,5% la începutul lunii noiembrie, ceea ce indică prudență într-un context de inflație încă ridicată. Pe piața secundară, randamentul titlurilor de stat pe zece ani a coborât treptat către 7%, iar Ministerul Finanțelor a reușit, în data de 2 octombrie, o emisiune externă de 4 miliarde de euro, în trei tranșe (7, 12 și 20 de ani), la un cost mediu de 6,1%. Deși aceste evoluții arată că accesul la finanțare rămâne deschis, economiștii RoEM subliniază că nivelul ridicat al dobânzilor impune continuarea fermă a ajustării fiscale. Fără o consolidare credibilă, reducerea costurilor de împrumut va rămâne greu de obținut.

Nici contextul extern nu ajută

Creșterea economică a zonei euro este estimată la un nivel modest, de doar 1,2% în acest an, iar economia Germaniei – principalul partener comercial al României – rămâne practic în stagnare. Cererea externă slabă limitează potențialul exporturilor și, implicit, veniturile bugetare din impozitul pe profit și TVA.

Ce urmează în ultimele luni ale anului? Având un deficit de 5,39% din PIB (metoda cash) după primele trei trimestre, specialiștii RoEM consideră că autoritățile ar trebui să își concentreze eforturile pe trei direcții esențiale:

• Cheltuieli: control strict al cheltuielilor curente și reducerea costurilor administrative și a birocrației. În această perioadă, sunt indispensabile reorganizarea administrației locale, soluționarea problemei pensiilor speciale și, în general, inițierea reformelor la nivel de sistem.
• Colectare: intensificarea controalelor țintite și extinderea acestora pentru a crește randamentul la colectare de TVA și contribuții.
• Economia reală: susținerea activității economice prin măsuri de investiții țintite, dar mai ales prin absorbția accelerată a fondurilor europene.

Dacă aceste condiții se îndeplinesc, economiștii RoEM consideră că România ar putea închide anul 2025 cu un deficit între 8,4% și 8,6% din PIB. Un rezultat mai bun ar necesita un control mult mai sever al cheltuielilor, începerea reformelor administrative și o creștere peste așteptări a încasărilor în ultimele luni, scenariu foarte dificil, aproape imposibil, de realizat.

„Factorii de decizie încearcă să evite intrarea într-o spirală negativă, cu recesiune economică, tensiuni sociale și costuri politice suplimentare. Fără reducerile treptate, dar reale ale cheltuielilor bugetare, România va rămâne pentru mult timp în rândul țărilor cu cele mai ridicate deficite din UE, iar combinația dintre un dezechilibru fiscal persistent și încetinirea economiei poate avea consecințe extrem de grave. Prin urmare, nu ne aflăm la finalul procesului de echilibrare bugetară, ci abia la începutul lui, iar lunile următoare – și anul viitor în ansamblu – vor fi decisive pentru consolidarea fiscală și pentru o potențială readucere a economiei României pe o traiectorie de creștere sustenabilă”, concluzionează Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM.