Polonia va cumpăra din Suedia trei submarine pentru marina sa naţională, care deține un singur submarin, construit în 1985 în Uniunea Sovietică

Ministrul apărării din Polonia, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. a anunţat miercuri că ţara sa a ales Suedia ca furnizor a trei submarine, un nou contract menit să întărească mijloacele militare ale Poloniei în faţa ameninţării ruse, informează AFP, citată de Agerpres.

“Oferta suedeză răspunde tuturor aşteptărilor marinei”, a declarat pentru presă Wladyslaw Kosiniak-Kamysz.

“Astăzi este o zi istorică pentru parteneriatul suedezo-polonez şi pentru securitatea sporită din Marea Baltică”, a declarat la rândul său omologul suedez Pal Jonson pe platforma socială X. “Aceasta va întări apărarea noastră comună, securitatea noastră şi baza noastră industrială de apărare”, a adăugat el.

Programul de achiziţionare de submarine numit Orka (Orcă) se numără printre proiectele cele mai importante şi mai urgente ale marinei poloneze, care dispune în prezent de un singur submarin, învechit, construit în 1985 în Uniunea Sovietică.

Oferta suedeză, care prevede livrarea a trei submarine A26 Blekinge, era în concurenţă cu cele ale unor companii franceză, germană, spaniolă, italiană şi sud-coreeană.

Primul submersibil ar putea fi livrat în 2030, potrivit ministrului polonez.

Pentru a menţine competenţele marinarilor polonezi, aceştia ar trebui să-şi înceapă formarea în 2026 şi să aibă acces în 2027 la un “gap filler”, adică o fostă navă suedeză ce va fi utilizată pentru formare.

Frontiera maritimă poloneză se întinde pe 440 de kilometri în Marea Baltică, mare înconjurată de mai multe alte ţări din NATO şi de Rusia.

Mai multe incidente, printre care perturbări în funcţionarea sistemului GPS, încălcări ale spaţiilor aeriene, ruperea de cabluri energetice, au avut loc recent în acest spaţiu.

“Această decizie stabileşte o nouă arhitectură de securitate în Marea Baltică”, a declarat ministrul.

Grupul Saab a salutat decizia poloneză, subliniind cu toate acestea că, în acest stadiu, “nu a semnat niciun contract şi nici nu a primit o comandă”.

“Suntem onoraţi că am fost selectaţi şi ne bucurăm de viitoarele negocieri cu Agenţia pentru Armament a Poloniei”, a declarat Micael Johansson, preşedinte şi respectiv preşedinte director general al Saab, într-un comunicat. Oferta suedeză, a subliniat el, include submarine adaptate pentru Marea Baltică şi “va îmbunătăţi considerabil capacitatea operaţională a marinei poloneze şi va fi profitabilă pentru economia poloneză”.

Niciun submarin de tip A26 Blekinge nu este în exploatare în prezent.

Fiind îngrijorată de ameninţarea rusă, Polonia s-a lansat de mai mulţi ani într-un program de modernizare rapidă a armatei sale, cu contracte pentru achiziţie de armament în valoare de miliarde de zloţi, în principal din SUA şi din Coreea de Sud.

Stat membru al NATO şi învecinându-se cu Ucraina, Belarus şi Rusia, Polonia va aloca 4,8% din PIB-ul său apărării, în uşoară creştere în raport cu anul în curs.

Întârzieri și depășiri de costuri

Suedia a comandat inițial două submarine A-26 în 2015, la un cost estimat de 8,6 miliarde de coroane suedeze (780 de milioane de euro), livrarea primului fiind programată pentru 2023. De atunci, proiectul a fost afectat de costuri crescute și întârzieri substanțiale. Prima livrare este acum așteptată în 2031, iar costul pentru cele două submarine este estimat în prezent la 25 de miliarde de coroane (2,27 miliarde de euro)

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Suedia a comandat iniţial două submarine A26 în 2015 pentru o sumă totală de 8,2 miliarde de coroane, însă preţul a fost revizuit în creştere de mai multe ori, ultima dată în octombrie 2025 la 25 de miliarde de coroane (2,26 miliarde de euro, preţul total pentru ambele), potrivit autorităţilor suedeze.

Submarin Convențional, Dar Silențios

A-26 este un submarin convențional, ceea ce înseamnă că nu este propulsat nuclear. Poate rămâne scufundat săptămâni întregi datorită celor trei motoare Stirling, care nu depind de aer pentru a funcționa. Motoarele Stirling, care sunt montate și pe modelele de submarine existente ale Suediei, sunt cunoscute pentru că sunt foarte silențioase, mai scrie Reuters.

La 66 de metri, A-26 este mult mai mic decât cele mai mari submarine cu propulsie nucleară rusești sau americane, care pot avea în jur de 170 de metri lungime.

Dimensiunea mai mică îl face potrivit pentru Marea Baltică puțin adâncă, care are o adâncime medie de aproximativ 60 de metri și este uneori denumită de ofițerii marinei suedeze „o pajiște inundată”.

Războiul pe fundul mării (Seabed Warfare)

O caracteristică unică a submarinului A-26 este un sas de scufundare cu diametrul de 1,5 metri, numit portal multi-misiune, situat în prova.

Acesta va permite intrarea și ieșirea ușoară a vehiculelor operate de la distanță (ROV), a vehiculelor autonome sau a grupurilor de scafandri. Portalul este proiectat pentru războiul pe fundul mării, inclusiv protecția sau distrugerea conductelor sau a altor infrastructuri critice de pe fundul mării.

Poate fi echipat cu torpile, mine și poate transporta grupuri de forțe speciale navale, dar nu poate lansa rachete, spre deosebire de unele submarine mai mari.