Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține joi, începând cu ora 10.00, o conferință de presă cu privire la execuția bugetară.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În cadrul conferinței vor fi prezentate:
▪️Raportul privind execuția bugetară pentru trimestrul III al anului 2025;
▪️Execuția Bugetului General Consolidat pentru primele 10 luni ale anului.
Principalele declarații:
- Comisia Europeană a făcut analiza în cadrul semestrului european și România a fost evaluată conform, pozitiv. La nivel simbolic este foarte important pentru că închidem un ciclu în care România era evaluată neconform, ciclu care a început în iulie 2024. În iunie a început efectivă procedura de suspendare a fondurilor pentru România, era o premieră pentru toate țările membre.
- Prin decizia publicată zilele trecute de Comisie, închidem ciclul prin care România putea să piardă fonduri europene, se îngheață procedura de suspendare a fondurilor. Nu o să mai avem această chestiune în 2026. Nu mai avem în negocieri la Bruxelles, în ECOFIN sau alte negocieri această chestiune de suspendare a fondurilor, foarte gravă, și premieră negativă pentru România. Procedura nu va continua nici în Parlamentul European.
- O evaluare a Comisiei Europene va veni în primăvară.
- Execuția lunii octombrie arată că a scăzut deficitul față de 2024, la 5,7% în octombrie 2025 față de deficitul de 6,2% în octombrie 2024. Este un ecart de aproape 0,5% care confirmă că tendința deficitului anual este una validă și confirmă ipotezele că măsurile adoptate în această vară sunt eficiente.
- Deficitul la lună față de 2024 este de 6,3 miliarde, când anul trecut era de 13 miliarde, la lună.
- TVA-ul colectat pe luna octombrie este de 13,6 miliarde, cel mai mare nivel de anul acesta, cu plus față de anul trecut de 2,4 miliarde și un plus față de septembrie de 1,4 miliarde
- Cheltuielile de personal au scăzut cu 629 milioane în tot trimestrul 3. Luna octombrie adaugă încă 562 de milioane. În trimestrul 3 și octombrie avem o economie la cheltuielile de personal de aproape 1,1 miliarde.
- Cheltuielile cu bunurile și serviciile au scăzut cu 716 milioane de lei în octombrie, deși raportat la anul trecut cresc.
- Cheltuielile cu fonduri europene, inclusiv subvențiile de la UE pentru agricultură, au crescut cu 25% și ajung la 51,4 miliarde lei, peste 10 miliarde euro.
- Cheltuielile pentru investiții au crescut cu 8,6%, de la 88 miliarde în 2024 până în octombrie, la 96 miliarde lei în acest an până în octombrie inclusiv.
- Această execuție confirmă că măsurile adoptate au efecte.
Întrebări de la jurnaliști
Î: Va crește TVA în HoReCa de la 11% la 21% și va scădea pragul la microîntreprinderi la 88.500 euro, alături de o singură cotă la microîntreprinderi?
R: Am mai spus o public. Veniturile au crescut. Avem această analiză, o vom discuta în Guvern și vom anunța o decizie. Voi susține să rămână cota de 11% pentru HoReCa în 2026, dar acest lucru trebuie clarificat în coaliție.
În privința simplificării cotei la microîntreprinderi, discuțiile le vom cuprinde în negocierile privind bugetul 2026.
Mi-aș dori o simplificare în privința microîntreprinderilor. Și microîntreprinderile sunt prinse într-un jalon PNRR și trebuie să fim siguri că nu avem măsuri care reversează o reformă.
Î: Cum sunt cheltuielile cu dobânzile? Luați în calcul un proces de restructurare a băncilor de stat, CEC Bank, EximBank?
R: Cheltuielile cu dobânzile au fost sever subevaluate la momentul adoptării bugetului. Am corectat în prima rectificare. Se vede un ecart în raport cu suma de cheltuială la dobânzi, care ar fi trebuit să fie adăugată și nu a fost. Acolo se vede o creștere față de anul trecut.
Vom ajunge la aproape datorie publică 60% până la finalul anului, era previzibil, date fiind cheltuielile care trebuiau acoperite în contextul bugetului deja aprobat.
Despre restructurarea băncilor de stat, sigur că luăm în calcul, am trecut de această etapă, deja am acționat. Am demarat procedura de lichidare la FRC – Fondul Român de Contragarantare, lichidăm FRC. Am restrâns comisia CIFGA de la EximBank de la 17 membri la 5, am redus indemnizațiile. Acest lucru îl vom face în materie de eficientizare la toate băncile, mă aștept inclusiv de la CEC și Exim la propuneri de eficientizare, le-am cerut acest lucru.
Î: Mai avem nevoie de noi măsuri, am putea vedea eliminarea unor noi facilități fiscale sau taxe noi de anul viitor? Mai sunt necesare?
R: Execuția confirmă o tendință, dar asta nu înseamnă că întreaga problemă fiscal-bugetară a României este rezolvată. Ne așteaptă o consolidare foarte importantă anul viitor, o scădere a deficitului de la 8,4% anul acesta spre 6% anul viitor, o consolidare de mare anvergură. Nu s-a întâmplat de multe ori în istoria recentă să reușim astfel de consolidări. Analiza pe bugetul anul 2026 este mult mai complexă. Vom începe discuțiile în luna decembrie.
Î: Ce înseamnă pentru buget anularea selecției de la Hidroelectrica și jaloanele care nu sunt îndeplinite și trebuiau închise până mâine, aproximativ 800 milioane de euro în risc?
R: Țintim să avem cât mai multe sume absorbite din PNRR. În privința modului în care țintele sunt îndeplinite vă rog să vorbiți cu miniștrii responsabili. Ca impact bugetar – cuantificarea în cererea de plată, defalcarea fiecărui jalon este o chestiune de care se ocupă ministrul fondurilor europene și ministrul energiei. Orice sumă de bani din PNRR ne ajută.
Î: Cine a solicitat bani la rectificarea bugetară pentru plata salariilor și ce sumă puteți da?
R: Rectificarea bugetară va intra mâine în ședință de Guvern. Vorbim despre principii. Ea prezervă ținta de deficit de 8,4%. Am făcut redistribuiri de sume în interiorul bugetului plecând de la premisa de cheltuială, anticipând cheltuielile din ultimele luni din an, ca să identificăm economiile acolo unde pot fi făcute și să suplinim anumite nevoie de cheltuieli esențiale, acolo unde există.
Vom acoperi cea mai mare parte a rectificării, rectificarea se centrază pe acoperirea unor sume în domeniul sănătății, acoperim servicii medicale, medicamente, concedii medicale de peste 2 miliarde de lei. Acoperim nevoi legate de anumite plăți, arierate la Ministerul Transporturilor. Am făcut economii în principal de la ministerul Finanțelor și am colectat sume de la mai mulți ordonatori de credite. Asta e strategia, să acoperim sume arierate. Nu afectăm ținta de deficit asumată. Această discuție va continua și azi și mâine. Nevoile legate de acoperirea cheltuielilor de personal le vom acoperi.
Î: Planul de relansare care se pregătește pentru anul viitor, câți bani ar putea oferi ministrul Finanțelor și ce măsuri ar putea fi luate?
R: România pentru 2026 țintește revenirea economică. Ministerul Finanțelor susține măsuri de relansare, dar unele care să fie compatibile cu consolidarea bugetară, nu trebuie să compromită câștigurile obținute până acum, inclusiv decizia Comisiei. Planul trebuie să fie corect, chibzuit, bine calculat, iar impactul fiecărei măsuri trebuie înscris în interiorul resurselor pe care le avem pentru 2026 și în traiectoria fiscal-bugetară. Am demarat discuții pe această zonă. Ministerul Finanțelor are în lucru un plan de relansare. Discutăm inclusiv cu reprezentanții din coaliție. Sunt convins că vom avea un plan de relansare coerent. Dar este un plan de relansare care nu trebuie să compromită consolidarea. Ca măsură esențială din punctul meu de vedere, care nu are neapărat legătură directă cu planul de relansare acum în lucru, dau exemplu care nu ține de aceste negocieri: este suma pe care o injectăm pentru microîntreprinderi și IMM-uri prin Banca de Investiții și Dezvoltare. Vom avea 1,2 miliarde de euro credite subvenționate pentru IMM-uri începând cu 2026. Pentru 2026 sunt 6 miliarde pe care, prin bănci, BID îi va injecta în piață prin credite subvenționate pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Este o măsură care nu are impact pe deficit, este genul de măsură de relansare de care avem nevoie în acest moment. Ea este pornită. Nu este singură. BID mai are în pregătire programe importante pe trei regiuni din țară, unde vom avea credite subvenționate cu capital rebate pentru microîntreprinderi și IMM-uri. Antreprenorii trebuie să fie sprijiniți. Acestea sunt programe care nu afectează deficitul și sprijină antreprenorii. Și pe cât posibil să eliminăm taxele care frânează investițiile. Am propus eliminarea IMCA din vară. Nu a existat consens în coaliție la acel moment, acum există o mai mare deschidere în coaliție. Vom purta negocieri în privința IMCA, pentru că frânează dezvoltare, investițiile și dacă ne propunem să relansăm economia trebuie să scoatem din priză aceste frâne, care frânează relansarea, vorbim de taxe aberante cum este IMCA și nu este singura, în măsura posibilităților pe care le vom avea prin bugetul pe 2026. Dar eliminarea acestor aberații fiscale este o chestiune foarte importantă care va sprijini relansarea.
Î: Cifrele arată scăderea deficitului, dar întârzierea adoptării celorlalte pachete de măsuri a stârnit îngrijorarea investitorilor, ceea ce se reflectă în creșterea costurilor de împrumut ale statului în ultimele două săptămâni, în deprecierea leului care se apropie de 5,1. Ce mesaj le transmiteți investitorilor? De ce să aibă încredere că coaliția va reuși să aprobe măsurile care trebuiau aprobate de mult timp? Luați în calcul listarea CEC Bank pe bursă anul viitor?
R: Orice decizie în privința listărilor trebuie formalizată în Guvern. Există discuții în privința strategiei statului de a lista anumite companii. Când vom avea o decizie în Guvern, vom anunța.
În privința îngrijorării investitorilor, mesajul Comisiei contează enorm pentru investitori. Este prima dată când, formal, Comisia transmite un semnal că România are un aviz conform. Nu este doar o opinie, un comentariu, este un act oficial, evaluarea asupra României face parte din prognoza de toamnă. Această execuție și tendința pe care se înscrie sunt semnal foarte bun pentru investitori.
Î: Sorin Grindeanu susține că creșterea TVA pare că ar fi fost o greșeală. Cum vedeți? Crește salariu minim, mai sunt discuții, s-au făcut calcule privind impactul?
R: Discuția pe salariul minim va avea loc în coaliție în cel mai scurt timp. Mențin pozițiile exprimate anterior, așteptăm o decizie a coaliției.
În privința TVA, nu știu ce să mai comentez în plus. Măsurile luate, inclusiv creșterea TVA, au reușit să ancoreze, să stabilizeze tendința pe care România era înscrisă, în care România risca suspendarea de fonduri și downgrade. Măsurile luate, toate, nu doar TVA, ne-au adus în situația în care nu mai suntem în acest pericol. Creșterea TVA a fost un rău necesar la momentul respectiv, pentru a menține stabilitatea. Nu cred că puteam să discutăm astăzi despre evaluarea pozitivă a Comisiei Europene și despre înghețarea procedurii de suspendare a fondurilor europene în lipsa acestei măsuri.
Orice analiză legată de salariu minim va fi preluată în discuția din coaliție, care posibil va avea loc în a doua săptămână din decembrie.
Poziția mea în privința salariului minim o cunoașteți, m-am referit la competivitatea multor companii din România, care mi-au spus că în acest moment, cu resursele pe care le au, nu își mai permit o creștere suplimentară a salariului minim. Trebuie să ținem cont și de companii dar și de nevoile românilor care și-ar dori salarii mai mari. Unele companii își permit să crească salariile.
Î: De la 1 ianuarie, impozitele și taxele locale ar putea crește cu 70%? Pot românii să plătească aceste taxe majorate?
R: Măsuri de creștere a impozitelor pe proprietate – așteptăm evaluarea CCR, cuantumul îl știți. În privința proprietăților și a vehiculelor, acest lucru era cerut și angajat din 2023, termenul era depășit cu peste un an și jumătate sau doi ani. Atâta timp cât ne luăm angajamente prin PNRR, cât ele sunt transmise în scris, sunt agreate de Guvern, oricare ar fi Guvernul, aceste lucruri devin angajamente. Majorarea impozitelor pe proprietate și pe mașini face parte dintr-un jalon coordonat de ministerul Transporturilor restant de aproape doi ani.
Î: Ce înseamnă creșterea încasărilor din HoReCa, procentual?
R: Datele sunt la ANAF. Vorbim de creșteri. Nu aș vrea să fac această analiză până nu o discutăm în coaliție.
