Sursa: Dreamstime
Industria IT&C din România a avut anul trecut o cifră de afaceri de 23,6 miliarde de euro, în 2024, iar contribuţia directă la Produsul Intern Brut (PIB) a fost de 6,67%, arată rezultatele studiului anual „Impactul industriei IT&C asupra economiei româneşti” publicat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Conform datelor centralizate în document, din totalul cifrei de afaceri din industria de profil, IT-ul ajunge la 17,7 miliarde de euro, în creştere de la 15,6 miliarde de euro, în 2023.
În ceea ce priveşte contribuţia sectorului la PIB-ul României, aceasta s-a situat, anul trecut, la 6,67%, în uşoară scădere comparativ cu anul anterior, când ponderea a fost de 6,8%. Şi în acest caz, zona de IT a contribuit cu 5,01%.
„Modificările fiscale, adică eliminarea sau plafonarea ce a avut loc la final de 2023 cu impact pe 2024, au pus o frână creșterii sectorului IT, dezvoltării sale. Sigur, trebuie să fim conştienţi şi de dinamica la nivel global, de dificultăţile anumitor sectoare economice care constituie clienţi ai IT-ului românesc, dificultăţi în zona de automotive, apoi impactul automatizărilor şi impactul inteligenţei artificiale în optimizări de procese”, a declarat Diana Şipoş, vicepreşedinte ANIS.
Corina Vasile, director executiv ANIS a spus că, deși contribuția IT la PIB a scăzut, ea se menține peste media UE.
La capitolul exporturi, în 2024, serviciile IT&C au reprezentat 25,6% din totalul exporturilor de servicii, iar în primele şapte luni din 2025, sectorul a devenit exportatorul numărul 1 de servicii. „Avem nevoie de politici publice care să sprijine cercetarea&dezvoltarea, pentru ca economia să rămână competitivă”, a adăugat ea.
Potrivit sursei citate, investiţiile în Cercetare & Dezvoltare (R&D) au nevoie de un proces simplificat.
Edward Creţescu, preşedinte ANIS: „Pentru noi nu este o surpriză că este o investiție R&D atât de mică. 1,5 – 1,6 miliarde de lei, în total 81 de proiecte în 30 de companii. Este din păcate infim, pe lângă faptul că întreg procesul respectiv este anevoios și este dependent de partea aceasta de Autoritatea Națională de cercetare. Fără acea certificare nu poți obține acea reducere de de impozit pe profit și faptul că este anevoios nu este singura parte, cât și costă foarte mult, pentru că ai nevoie de companii specializate care te pot ajuta pe pe acest subiect, să poți să îți obții toate certificările.”
„Datele confirmă că IT&C este unul dintre sectoarele care trag economia înainte, nu doar prin performanţă financiară, ci şi prin stabilitate şi rezilienţă. Industria a continuat să investească, să angajeze şi să exporte, chiar şi într-un context de operare mai dificil. În acelaşi timp, efectele eliminării facilităţii fiscale încep să se resimtă şi pot influenţa investiţiile viitoare. Potenţialul de creştere rămâne, cu condiţia ca România să îşi asume politici publice predictibile şi orientate spre viitor. IT&C este un sector strategic pentru România şi un accelerator al modernizării economiei. Datele arată că performanţa şi potenţialul există în continuare, dar este un moment de răscruce, în care politicile publice trebuie să creeze condiţiile pentru ca această performanţă să devină un avantaj competitiv durabil”, a afirmat Corina Vasile, directoarea executivă a ANIS.
Teama față de alte modificări fiscale
Studiul de specialitate relevă faptul că, în perioada analizată, numărul angajaţilor din IT era de 195.929, în creştere moderată faţă de anul 2023, dar sub vârful din 2022. În context, un angajat din acest domeniu a avut cea mai mare contribuţie fiscală din economie, respectiv 89.297 de lei, în timp ce pentru cheltuielile de personal s-au alocat 45 miliarde de lei, cea mai mare pondere sectorială şi reprezentând 38,4% din cifra de afaceri.
Totodată, salariul mediu brut a depăşit 15.000 lei, menţinând un ritm susţinut de creştere şi poziţionând sectorul drept principal contributor la taxe pentru fiecare angajat.
„Ne uităm pe orice modificări legate de fiscalizarea muncii, mai ales că munca în general în România este impozitată foarte mult în comparație cu alte țări, cu țări dezvoltate, și chiar cu țări unde au mai multe praguri de impozitare pentru că au sisteme complexe de deductibilități”, a adăugat Corina Vasile.
Corina Vasile: „Pe de altă parte, din perspectiva angajaților, acolo avem un risc de altă natură, și anume că atâta vreme cât există juridicții fiscale mai favorabile din perspectiva muncii forța de muncă din IT, una foarte mobilă, spre deosebire de, nu știu, o forță de muncă care este legată, să zicem de o fabrică sau de o instituție brick & mortar, majoritatea forței de muncă din IT este extrem, extrem de mobilă, deci se poate muta fiscal, chiar da, nu se mută fizic până la urmă. Și ăsta este un risc la care trebuie să ne uităm cu toții atunci când facem, de când luam decizii în în privința impozitării muncii.”
Edward Creţescu, preşedinte ANIS, a spus că există o adevărată competiție între țări pentru atragerea de oameni din IT.
„Acest lucru se și acutizează din perspectiva de competiție între țări. Adică, de exemplu, sunt țări special de la est care au început să facă, hai să zicem advertoriale, să facă inclusiv întâlniri în România pentru IT-iști, pentru ca ei, cel puțin din punct de vedere fiscal să mute cu totul în acele țări, să lucreze remote, deci nu trebuie să plece de la ei din România. Este vorba de Georgia, Uzbekistan, Moldova. E vorba și de dezvoltarea lor economică și prin faptul că ei pot să aducă fiscal măcar colegi de-ai noștri care lucrează în industria IT din România, pe care ei oricum îi știu că sunt foarte buni și că vor veni cu venituri suplimentare pentru țările respective. Uzbekistanul oferă 7% pentru toate taxele. Ai o singură taxă, de 7%, ceea ce este absolut remarcabil”.
Creţescu a explicat și care este competitivitatea industriei IT din România în relație cu Ungaria, Bulgaria ori Polonia.
„Polonia a avansat, în sensul că ei acuma fac foarte mult cercetare și dezvoltare și producție internă, deci ei produc la ei, au investit masiv în toată această parte de cercetare -dezvoltare și acum ei exportă ce au produs. Deci, noi nu mai suntem neapărat competitiv cu Polonia, pentru că Polonia deja vine cu valoarea adăugată semnificativă față de România, dar comparativ, de exemplu cu Bulgaria, cu cu Serbia, cu Ungaria, clar acolo este strict problema de preț și acolo iarăși nu mai suntem competitivi. Noi ne ducem către Polonia, către un stil de a face business cu valoare adăugată semnificativă, dar încă nu am ajuns la nivelul Poloniei încât să exportăm noi masiv, care să acopere aceste diferențe. Tot ceea ce noi exportăm este strict software. Polonezii exportă același tip de software. Ei au și avantajul, pentru că au niște companii foarte, foarte mari care fac de toate, ei mai o bună bucată foarte profitabilă de jocuri video. Printre cele mai mari companii de jocuri video din Europa sunt poloneze și generează o valoare adăugată semnificativă, pentru că sunt și produse internaționale și ei au un mix mult mai egal între ceea ce cum se numește outsourcing și produs. Ei au și investit, au avut și o strategie națională de peste 15-20 de ani pe această parte și acum se vede”, a mai spus Edward Crețescu.
Concluziile studiului ANIS
• În ciuda contextului dificil, avem o creștere moderată de cca 13% în termeni nominali și 7% în termeni reali – sub potențial, comparativ cu ritmul din anii anteriori.
• Continuăm să fim cel mai mare contributor la bugetul de stat dintre toate industriile și am continuat să creștem valoarea adăugată brută la nivel economie – ceea ce confirmă rolul strategic al sectorului.
• Cifrele încă nu cuprind impactul eliminării totale a facilității fiscale, dar prezintă scenarii de impact care
reflectă o diminuare a profitabilității companiilor, cu efecte pe termen mediu asupra competitivității.
• Deși contextul local a afectat competitivitatea regională și globală a industriei, am continuat să fim
principalul exportator net în zona serviciilor.
• La nivelul forței de muncă, pe ansamblul industriei, avem o ușoară creștere a numărului de angajați (5000 => un total de aprox. 196.000) însă nivelul rămâne sub maximul atins în 2022.
• În lipsa unor politici publice clare și coerente care să sprijine R&D-ul, inovația, adopția de tehnologie și programele de upskilling/reskilling, industria nu mai poate suporta șocuri fiscale suplimentare – preocuparea principală: eventuala introducere a unui impozit progresiv.
• Contribuția directă la PIB a înregistrat o ușoară scădere (6,67% față de 6,8%, 2023), semn al acestui impact negativ, precum și al faptului că industria nu mai are capacitate de a absorbi noi presiuni fiscale.
Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii este organizaţia reprezentativă a industriei de IT din România, cu peste 150 de companii-membre.
