Sărăcia energetică din Europa: milioane de oameni trăiesc în locuinţe neîncălzite. Grecii și bulgarii, printre cei mai afectați

Analiză Mediapool si Euronews, via Rador: Aproape 19% dintre locuitorii din Grecia și Bulgaria nu își pot încălzi locuințele iarna în mod adecvat, conform datelor citate de BGNES. Cele două țări sunt printre cele mai afectate din Uniunea Europeană, conform Indicatorului Sărăciei Energetice, care măsoară dacă gospodăriile își pot permite să mențină o temperatură normală în locuințe.

Situația este și mai gravă în țările din Balcanii de Vest, în afara UE. În Albania, 33,8% din populație nu își poate permite suficientă căldură în locuințe, iar în Macedonia de Nord ponderea este de 30,7%. Aceasta înseamnă că aproape o treime dintre oamenii din aceste țări locuiesc în locuințe reci, ceea ce prezintă riscuri pentru sănătatea lor în timpul lunilor de iarnă.

La cealaltă extremă în UE se află Finlanda, unde doar 2,7% dintre cetățeni sunt afectați de sărăcia energetică.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

În afara UE, cel mai mare număr de persoane sărace energetic în termeni absoluți sunt în Turcia – aproape 13 milioane de persoane. Paradoxal, țara are cele mai mici prețuri la gaze naturale în euro și a treia cea mai ieftină energie electrică, dar, în ciuda acestui fapt, o parte semnificativă a populației nu își poate încălzi locuințele.

În Spania, 8,5 milioane de persoane nu au putut menține căldură în locuințe, în Franța numărul lor este de 8,1 milioane, în Germania – 5,3 milioane, iar în Italia – 5,1 milioane.

În Bulgaria, persoanele sărace energetice sunt în număr de aproximativ 1,2 milioane de persoane. Pentru comparație, în România sunt aproape 2 milioane, iar în Grecia – aproximativ 1,9 milioane de persoane.

Locuința este un drept social, însă zeci de milioane de europeni sunt obligați să stea în locuințe reci. Potrivit Eurostat, peste 41 de milioane de persoane din UE nu își permit să își încălzească locuințele în mod adecvat, ceea ce echivalează cu un procent de 9,2% din populație. Aproximativ două treimi dintre cei care trăiesc în sărăcie energetică locuiesc în cele mai mari patru economii ale UE.

A trăi într-o casă rece poate fi o sursă de suferință emoțională, însă prezintă și riscuri grave pentru sănătatea fizică. Studiile arată că mediile reci pot crește riscul de accident vascular cerebral și infecții respiratorii, precum și de accidente legate de dexteritatea redusă.

Ratele sărăciei energetice variază foarte mult de la o țară la alta. La prima vedere procentele pot să nu fie izbitoare, dar atunci când sunt traduse în numărul de persoane afectate, gravitatea problemei devine clară.

Pe baza cifrelor privind populația la 1 ianuarie 2024, Euronews Business a calculat numărul de persoane afectate de această formă de sărăcie.

În UE, ponderea persoanelor care nu își pot încălzi locuințele variază de la 2,7% în Finlanda la 19% în Bulgaria și Grecia.

Incluzând țările candidate la UE și țările AELS, intervalul variază de la 0,7% în Elveția la 33,8% în Albania. Macedonia de Nord este, de asemenea, o excepție, cu 30,7%.

În Lituania, Spania, Portugalia, Turcia, Cipru, Muntenegru, Franța și România, ponderea este de peste 10%.

Proporția persoanelor care nu își pot menține locuințele încălzite corespunzător este mai mică decât media UE în Italia și Germania. Regatul Unit nu este pe deplin comparabil, deoarece cele mai recente date sunt din 2018, când rata era de 5%.

Sărăcie energetică: Turcia, Spania și Franța conduc clasamentul

Dintre 36 de țări, Turcia are cel mai mare număr de persoane afectate de sărăcie energetică. Deși rata s-a îmbunătățit în ultimii ani, în 2024, 12,9 milioane de oameni nu au putut să-și încălzească locuințele.

Potrivit Eurostat, în prima jumătate a anului 2025, Turcia a avut al doilea cel mai ieftin preț la gazele naturale, atât în euro, cât și în standardul puterii de cumpărare (PCS). Pentru electricitate, Turcia are cele mai mici prețuri în euro și al treilea cel mai mic în standardul puterii de cumpărare.

În concluzie, în ciuda costurilor scăzute ale energiei, o mare parte a populației turce suferă încă de sărăcie energetică.

În Spania, 8,5 milioane de oameni nu au putut să-și încălzească locuințele, în timp ce în Franța totalul a fost de 8,1 milioane. Cifra a fost de 5,3 milioane în Germania și 5,1 milioane în Italia.

Care sunt cauzele sărăciei energetice?

Potrivit Comisiei Europene, sărăcia energetică apare atunci când o gospodărie trebuie să reducă consumul de energie la un nivel care are un impact negativ asupra sănătății și bunăstării locuitorilor săi.

Principalele cauze sunt trei: o pondere mare a cheltuielilor gospodăriilor pentru energie, venituri mici și performanța energetică slabă a clădirilor și a aparatelor electrocasnice.

„Criza COVID-19, urmată de creșterea prețurilor la energie și de invazia rusă a Ucrainei în februarie 2022, a agravat o situație deja dificilă pentru mulți cetățeni ai UE”, a declarat Comisia.

Proporția persoanelor care nu își pot încălzi locuințele a scăzut treptat din 2011, atingând minime în 2019 și 2021, înainte de a crește din nou. Anul trecut, a început să scadă din nou.

Potrivit Comisiei, această tendință pozitivă este rezultatul unui cumul de factori. Oficialii citează prețuri mai mici la gaze și electricitate, implementarea unor măsuri de eficiență energetică în țările UE și o mai bună înțelegere a sărăciei energetice și a populațiilor afectate.

Traducerea: Cătălina Păunel