China impune țărilor în curs de dezvoltare care contractează credite de la ea o serie de clauze secrete și obligă debitorii să acorde prioritate rambursării împrumuturilor către băncile publice chinezești, arată un studiu publicat miercuri și citat de Reuters.
AidData, o firmă de cercetare americană a College of William & Mary, a analizat un set de date legat de 100 de contracte de creditare semnate de China cu 24 de țări cu venituri mici sau intermediare, dintre care unele se luptă cu povara unei datorii publice în plină creștere, pe fondul reducerii activității economice în perioada pandemiei de COVID-19.
China este cel mai mare creditor mondial, reprezentând 65% datoriile bilaterale oficiale în valoare de sute de miliarde de dolari cu țări din Africa, Europa de Est, America Latină și Asia.
“China este cel mai mare creditor mondial, dar nu știm lucruri de bază legate de termenii și condițiile acestor împrumuturi,” spune una dintre autoarele studiului, Anna Gelpern, profesor de drept la Georgetown University din Statele Unite.
Cercetătorii de la AidData, Center for Global Development (CGD) din Washington, Institutul Kiel din Germania și Peterson Institute for International Economics au comparat condițiile impuse de China cu cele ale altor creditori majori, în prima evaluare sistemică de acest tip.
Analiza a descoperit câteva caracteristici neobișnuite în aceste acorduri, care depășesc instrumentele contractuale standard cu scopul de a majora șansele de rambursare a împrumuturilor, se arată în acest raport de 77 de pagini.
Printre acestea figurează clauze de confidențialitate care interzic debitorilor să dezvăluie condițiile contractului, acorduri de garanții informale care favorizează creditorii chinezi în raport cu alți creditori și angajamentul de a nu include creditele chinezești în eventuale acorduri de restructurare a datoriilor. Contractele oferă de asemenea Chinei marje de manevră substanțiale în ceea ce privește anularea creditelor sau accelerarea rambursării acestora.
Scott Morris, senior fellow la CGD și coautor al raportului, spune că aceste informații ridică semne de întrebare în ceea ce privește angajamentul Chinei asumat în cadrul G20 pentru un “cadru comun” conceput pentru a ajuta națiunile sărace să facă față presiunilor financiare generate de criza COVID-19, inclusiv prin reanalizarea poverii datoriilor externe.
Acest cadru presupune un tratament comparabil pentru toți creditorii, inclusiv cei privați. Însă majoritatea contractelor analizate interzic țărilor debitoare să restructureze aceste credite în termeni egali și în coordonare cu alți creditori.
“Este o interdicție foarte frapantă care pare să meargă împotriva angajamentelor Chinei în cadrul G20,” a afirmat Morris, care a notat însă că este posibil ca Beijingul să nu aplice aceste clauze din contracte.
Ministerul chinez de externe nu a comentat informațiile.
China a susținut în mai multe rânduri că instituțiile financiare ale țării încearcă să contribuie la reducerea problemelor de îndatorare cu care se confruntă țările africane.
Setul de date analizat de cercetători include 23 de contracte încheiate cu Camerun, 10 cu Serbia și Argentina și opt cu Ecuador.