Comisia Europeană anunță noi taxe pentru bugetul UE, începând cu 2023: noile surse de venit ar putea genera un total 17 miliarde euro anual la buget

Comisia Europeană a propus trei noi taxe în blocul comunitar, care pe parcursul următoarelor decenii ar urma să permită rambursarea fondurilor colectate de UE pentru a finanţa componenta de granturi a NextGenerationEU, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Prima taxă se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS). În cadrul actualului sistem al UE de comercializare a certificatelor de emisii, majoritatea veniturilor provenite din licitarea certificatelor de emisii, sunt transferate către bugetele naţionale.

Astăzi, Comisia propune ca, în viitor, 25% din veniturile provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii să fie transferate către bugetul UE. La viteza de croazieră, veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ 12 miliarde euro pe an în medie în perioada 2026-2030 (9 miliarde euro în medie în perioada 2023-2030).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cea de a doua taxă se bazează pe resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia propune alocarea către bugetul UE a 75% din veniturile generate de acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ un miliard de euro pe an în medie pentru perioada 2026-2030 (0,5 miliarde euro în medie în perioada 2023-2030). Nu se preconizează că Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va genera venituri în perioada de tranziţie din 2023 până în 2025.

Cea de a treia taxă se bazează pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaţionale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare (“Pilonul unu”). Comisia propune o resursă proprie echivalentă cu 15% din cota profiturilor reziduale ale întreprinderilor care fac obiectul domeniului de aplicare, care vor fi realocate statelor membre ale UE. Comisia s-a angajat să propună o directivă în 2022, odată ce detaliile acordului-cadru incluziv al OCDE/G20 privind Pilonul unu vor fi finalizate, pentru a pune în aplicare acordul din cadrul Pilonului unu în conformitate cu cerinţele pieţei unice. Acest proces este complementar Directivei privind Pilonul doi, pentru care Comisia a adoptat astăzi o propunere separată. În aşteptarea finalizării acordului, veniturile pentru bugetul UE s-ar putea ridica la aproximativ 2,5 – 4 miliarde euro pe an.

„Prin pachetul de astăzi, punem bazele rambursării NextGenerationEU şi oferim un sprijin esenţial pentru pachetul “Pregătiţi pentru 55″ prin punerea în aplicare a finanţării Fondului pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice. Prin urmare, prin intermediul setului de noi resurse proprii, ne asigurăm că generaţia următoare va beneficia cu adevărat de NextGenerationEU”, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru buget şi administraţie.

În perioada 2026-2030, se preconizează că aceste noi surse de venituri vor genera, în medie, un total de până la 17 miliarde euro anual pentru bugetul UE.

Bugetul UE are nevoie de venituri suplimentare pentru a putea rambursa împrumuturile comune fără precedent, în valoare de 800 de miliarde de euro, necesare pentru instrumentul temporar de redresare NextGenerationEU, împrumuturi care trebuie rambursate până la finele lui 2058.

Însă decizia privind resursele proprii trebuie să fie aprobată în unanimitate în Consiliu, după consultarea Parlamentului European. Decizia poate intra în vigoare odată ce va fi aprobată de toate ţările UE în conformitate cu cerinţele lor constituţionale. Regulamentul privind cadrul financiar multianual (CFM) trebuie să fie adoptat în unanimitate de Consiliu, după obţinerea aprobării Parlamentului European.

În perioada următoare, Comisia Europeană va colabora strâns cu Parlamentul European şi cu Consiliul în vederea punerii în aplicare rapide a pachetului în termenele stabilite în acordul interinstituţional.

În plus, Comisia va prezenta o propunere privind un al doilea pachet de noi resurse proprii până la sfârşitul anului 2023.