Comisia Europeană anunță noi taxe pentru bugetul UE, începând cu 2023: noile surse de venit ar putea genera un total 17 miliarde euro anual la buget

Comisia Europeană a propus trei noi taxe în blocul comunitar, care pe parcursul următoarelor decenii ar urma să permită rambursarea fondurilor colectate de UE pentru a finanţa componenta de granturi a NextGenerationEU, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Prima taxă se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS). În cadrul actualului sistem al UE de comercializare a certificatelor de emisii, majoritatea veniturilor provenite din licitarea certificatelor de emisii, sunt transferate către bugetele naţionale.

Astăzi, Comisia propune ca, în viitor, 25% din veniturile provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii să fie transferate către bugetul UE. La viteza de croazieră, veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ 12 miliarde euro pe an în medie în perioada 2026-2030 (9 miliarde euro în medie în perioada 2023-2030).

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Cea de a doua taxă se bazează pe resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia propune alocarea către bugetul UE a 75% din veniturile generate de acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ un miliard de euro pe an în medie pentru perioada 2026-2030 (0,5 miliarde euro în medie în perioada 2023-2030). Nu se preconizează că Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va genera venituri în perioada de tranziţie din 2023 până în 2025.

Cea de a treia taxă se bazează pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaţionale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare (“Pilonul unu”). Comisia propune o resursă proprie echivalentă cu 15% din cota profiturilor reziduale ale întreprinderilor care fac obiectul domeniului de aplicare, care vor fi realocate statelor membre ale UE. Comisia s-a angajat să propună o directivă în 2022, odată ce detaliile acordului-cadru incluziv al OCDE/G20 privind Pilonul unu vor fi finalizate, pentru a pune în aplicare acordul din cadrul Pilonului unu în conformitate cu cerinţele pieţei unice. Acest proces este complementar Directivei privind Pilonul doi, pentru care Comisia a adoptat astăzi o propunere separată. În aşteptarea finalizării acordului, veniturile pentru bugetul UE s-ar putea ridica la aproximativ 2,5 – 4 miliarde euro pe an.

„Prin pachetul de astăzi, punem bazele rambursării NextGenerationEU şi oferim un sprijin esenţial pentru pachetul “Pregătiţi pentru 55″ prin punerea în aplicare a finanţării Fondului pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice. Prin urmare, prin intermediul setului de noi resurse proprii, ne asigurăm că generaţia următoare va beneficia cu adevărat de NextGenerationEU”, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru buget şi administraţie.

În perioada 2026-2030, se preconizează că aceste noi surse de venituri vor genera, în medie, un total de până la 17 miliarde euro anual pentru bugetul UE.

Bugetul UE are nevoie de venituri suplimentare pentru a putea rambursa împrumuturile comune fără precedent, în valoare de 800 de miliarde de euro, necesare pentru instrumentul temporar de redresare NextGenerationEU, împrumuturi care trebuie rambursate până la finele lui 2058.

Însă decizia privind resursele proprii trebuie să fie aprobată în unanimitate în Consiliu, după consultarea Parlamentului European. Decizia poate intra în vigoare odată ce va fi aprobată de toate ţările UE în conformitate cu cerinţele lor constituţionale. Regulamentul privind cadrul financiar multianual (CFM) trebuie să fie adoptat în unanimitate de Consiliu, după obţinerea aprobării Parlamentului European.

În perioada următoare, Comisia Europeană va colabora strâns cu Parlamentul European şi cu Consiliul în vederea punerii în aplicare rapide a pachetului în termenele stabilite în acordul interinstituţional.

În plus, Comisia va prezenta o propunere privind un al doilea pachet de noi resurse proprii până la sfârşitul anului 2023.