În plin război în Ucraina, un embargo al Europei asupra livrărilor ruseşti de energie ar pedepsi suplimentar Rusia… sau Europa însăşi? Potrivit Consiliului de analiză economică (CAE), ataşat serviciilor prim-ministrului francez, a impune o asemenea sancţiune nu ar avea decât „un impact relativ slab” asupra ţărilor Uniunii Europene (UE) şi ar fi deci „gestionabil” pentru aceasta, scrie Le Monde, citată de Rador.
Însărcinată să lumineze guvernul, Consiliul vorbeşte despre o potenţială pierdere de venit cuprinsă între 0,2 şi 0,3% în medie, la scara continentului. Adică circa 100 de euro per adult, potrivit notei semnate luni, 4 aprilie, de patru economişti, David Baqaee, Benjamin Moll, Camille Landais şi Philippe Martin.
Deși Statele Unite au decretat un embargo asupra hidrocarburilor rusești încă de pe 8 martie, Europa nu a ajuns încă acolo. În afara ţărilor baltice: Lituania arată că a încetat importurile din aprilie, Estonia şi Letonia se pregătesc pentru asta.
Spre deosebire de americani, care nu cumpără, gazul rusesc reprezintă încă o parte considerabilă în consumul europenilor. De ce, atunci, să anunţi un impact limitat în caz de embargo? Studiul o explică „prin faptul că, pe termen scurt, companiile şi economia în ansamblu pot înlocui (chiar dacă parţial) sursele de energie cu altele şi bunuri intermediare sau finale cu altele”.
Potrivit coautorilor, impactul pentru Franţa s-ar circumscrie „unei scăderi de circa 0,15 – 0,3%” din venitul naţional brut. În cazul Germaniei, scenariile merg de la o scădere de 0,3% – 3% în cel mai pesimist. Prima economie a zonei euro depinde mai mult de combustibilii fosili şi în special de gaz, acolo unde Franţa se bazează mai ales pe nuclear pentru a produce electricitate. A tăia brusc importurile de gaz rusesc „ne-ar face mai mult rău decât Rusiei”, estima luni ministrul german de finanţe, Christian Lindner.
Potrivit proiecţiilor CAE, consecinţele unui embargou s-ar putea dovedi „mult mai importante” în anumite ţări şi ar presupune „o solidaritate europeană”. Este cazul Bulgariei, Slovaciei, Finlandei, Republicii Cehe. Studiul merge chiar până la a prevedea o scădere de 5% din venitul naţional brut al Lituaniei.
Impactul asupra puterii de cumpărare
O alternativă la un embargo total ar trece printr-o reducere drastică a importurilor (circa 80% mai puţin) şi printr-o taxare a livrărilor restante. Această soluţie ar fi mai puţin dureroasă pentru ţările cele mai tributare aprovizionării din Rusia, printre care Lituania şi Bulgaria, potrivit coautorilor studiului.
În ansamblu, „este vorba de o notă optimistă”, comentează Jacques Percebois, profesor emerit de economie la universitatea din Montpellier.
Rămâne totuşi de rezolvat problema primordială a puterii de cumpărare, în special pentru cei mai vulnerabili: „dacă preţurile cresc, ele riscă să ducă la inegalităţii în comportamentele gospodăriilor”. Cu atât mai mult iarna viitoare, principala perioadă de încălzire din fiecare an. „Cererea de gaz fiind extrem de sezonieră, ar fi crucial să se definească temporalitatea unui embargo pentru a-i studia impactul”, remarcă Anna Creti, directoarea catedrei de economie a climei la universitatea Paris-Dauphine.
Printre alte posibilităţi, CAE o menţionează pe cea a „unei plafonări a preţurilor pe piaţa europeană care ar permite să se limiteze presiunea speculativă”.