Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Guvernul a anunțat luni lista completă cu măsuri de sprijin pentru populație și companii și anume un pachet de ajutor care constă în vouchere și ajutoare de stat, în valoare de 17,3 miliarde de lei, din care 9 miliarde lei – fonduri europene și 8,3 miliarde lei – buget de stat. Economiștii spun că aceste măsuri sunt unele bune pentru populația vulnerabilă și companii, însă nu reprezintă un program de dezvoltare a României pe termen lung pentru creșterea economiei țării.
„Măsurile care au fost luate sunt din punctul meu de vedere măsuri anti-criză, care încearcă să rezolve niște probleme care au apărut în economia românească și în societatea românească în urma multiplelor crize de la pandemie, criza energetică sau ucraineană. Din punctul meu de vedere este un program anti-criză, nu este un program de dezvoltare, de perspectivă care să arate că s-a creat o viziune asupra viitorului României în condițiile de criză, ci doar că momentan salvează anumite lucruri”, a declarat pentru Economedia Mircea Coșea, profesor de economie.
De aceeași părere este și analistul Adrian Codîrlașu, vicepreședintele CFA România, care spune că aceste măsuri ar putea ajuta persoanele vulnerabile și companiile care au dificultăți în această perioadă, însă spune că valoarea voucherelor de 50 de euro la două luni nu este suficientă.
„Valoarea voucherelor este redusă comparativ cu creșterea prețurilor la utilități. Au fost bani la buget doar pentru atât. Având în vedere că inflația este de 10%, ar fi trebuit o creștere cu 10% a veniturilor pentru a suporta creșterea de prețuri”, a precizat Adrian Codîrlașu.
Mircea Coșea spune că este greu de estimat care ar putea fi valoarea potrivită pentru populația vulnerabilă și precizează mai degrabă că Guvernul ar trebui să mărească pensiile pentru toți pensionarii din țară.
„Faptul că se ajunge la niște ajutoare sociale arată că Guvernul nu este capabil să mărească pensiile. Cât ar trebui să fie valoarea voucherelor este greu de spus. Ar trebui să fie mult mai mare, dar nu pot estima un anumit număr. E clar că oamenii nu pot trăi cu 600 sau 1.500 lei pe lună. Ar trebui să ajungi la minimul valorii coșului de consum, ceea ce ar însemna o cheltuială foarte mare”, apreciază Mircea Coșea.
Economiștii atrag atenția asupra unor măsuri neclarificate
Mircea Coșea consideră că în maniera pachetului din prezent apar anumite lucruri care nu sunt suficient de bine clarificate sau explicate, cum ar fi modalitatea prin care se va pune în practică problema voucherelor.
„Trebuie găsită o posibilitate pe care România nu o are de a identifica, controla și gestiona rapid până la 1 iunie numărul de persoane care sunt abilitate să aibă această calitate de beneficiari de vouchere. Trebuie să spunem că Guvernul nu a reușit nici măcar să identifice persoanele care ar avea drept la compensare la energie”, spune acesta.
O altă problemă semnalată de economist este sursa de finanțare care nu este foarte bine definită. Deși liderii politici au anunțat că o mare parte va fi susținută de fonduri europene, Mircea Coșea spune că nu este clar dacă UE a aprobat trecerea fondurilor neutilizate la această categorie sau dacă se discută despre acest lucru în prezent.
„Tot la capitolul finanțare am anumite probleme de înțelegere în legătură cu declarația că nu există niciun impact negativ asupra bugetului. Acest lucru înseamnă că Guvernul speră să aibă colectări suplimentare la buget deoarece în situația actuală nu va putea suporta acest lucru pentru că nu s-a făcut nicio rectificare, nu există un capitol bugetar pentru această măsură, ceea ce înseamnă că va trebui să existe o corectare suplimentară. Această corectare suplimentară pe care ANAF trebuie să o facă în condițiile în care avem o creștere economică prognozată, planificată la 4 și ceva. Noi de două zile suntem în situația în care, toți marii analiști, Banca Mondială, agenția de rating Fitch spun ca nu vom avea o creștere economică mai mare de 1,8-2%. Aici se ridică problema de unde Guvernul va lua bani”, spune profesorul de economie.
La cât ar putea ajunge maximul inflației
Adrian Codîrlașu este de părere că inflația va continua să crească în special din cauza producției agricole și prețurilor din energie. Acesta estimează că ar putea ajunge și până la maximul de 12% în vara acestui an, iar ulterior va începe să coboare.
„Inflația va continua să crească în special datorită producției agricole și din energie. Va continua să crească. Nu aș exclude undeva la maximum 12% în acest an până în vară probabil și apoi va începe ușor să coboare”, a declarat acesta.
Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, estimează de asemenea că un vârf al inflației se va vedea „în semestrul acesta, pe la mijlocul anului”.
Adrian Codîrlașu precizează că acest pachet de măsuri sociale ar putea contribui la o creștere a inflației, însă măsurile sunt dedicate unor persoane cu venituri mici pentru a putea susține consumul.
Pe de cealaltă parte, economistul Mircea Coșea este de părere că măsurile acordate pentru sprijinirea procesatorilor din agricultură ar putea contribui la o anumită atenuare a inflației. În condițiile în care în această vară-toamnă piața românească ar avea mai multe produse românești, după estimările specialistului, piața va avea mai multe produse românești, prețuri mai mici și calitate mai bună.
„Se va stimula colectarea și aducerea pe piață a produselor agricole românești după procesarea în țară. Importul de produse alimentare ar putea să mai scadă, ori prin import noi importăm și inflație pentru că prețurile mondial sunt mari, iar importul mărește această inflație”, spune acesta.
Rata inflației a trecut marți de pragul de 10%, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). România nu a mai avut de 18 ani, adică din anul 2004, o inflație cu două cifre. Cele mai mari scumpiri față de anul trecut au fost la gaze (46%), cartofi (36%) și combustibili (34%).
Banca Națională a României se aștepta la o inflație de două cifre abia din al doilea trimestru al acestui an, în contextul în care expirau măsurile de sprijin pentru facturi. Cu toate acestea, scumpirile au fost mai accentuate, astfel că rata inflației a trecut de pragul de două cifre încă din luna martie.