România a importat, în primele două luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 500.400 tone echivalent petrol (tep), cu 16,9% (72.500 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Agerpres.
Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, 1,174 milioane tep, fiind cu 6% (75.600 tep) sub cea din primele două luni din 2021.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 milioane tep şi importuri de 2,33 milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6% faţă de 2021.
Conform “Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicate pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.
Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050.
La nivelul anului 2019, 79% din totalul de gaze naturale reprezintă producție internă, 8% vine din Rusia și restul de 13% din alte țări. Nici în anul următor, în 2020, aportul Rusiei la consumul de gaze naturale al României nu a depășit semnificativ pragul de 10%, arată o analiză economică.
În perioada primele două luni ale anului, resursele de energie primară au crescut cu 3,6%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 2,2% față de perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2021, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 9126,9 milioane kWh, cu 1,8% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021. A scăzut producția din termocentrale și hidrocentrale și a crescut prodcuța din centrale eoliene și fotovoltaice.