Preşedintele Comisiei IT din Camera Deputaţilor: ”Putem să avem cloud şi să umblăm după hârtii în acelaşi fel”/ Cheia e interoperabilitatea

”Putem să avem cloud şi să umblăm după hârtii în acelaşi fel”, spune preşedintele Comisiei de tehnologia informaţiei din Camera Deputaţilor, Sabin Sărmaș, într-un interviu pentru News.ro. Acesta susţine că soluţia pentru debirocratizare e o ”platformă de interoperabilitate” astfel încât cetăţeanul să nu mai fie ”poştaş între instituţiile statului”.

“Cloud-ul e o infrastructură care înlocuieşte toate micile centre de date sau micile servere din instituţiile publice cu o platformă care va fi suport pentru a rula aplicaţii într-o manieră centralizată. Pe scurt, nu mai avem servere la Casa de pensii, la ANAF, care nu sunt sigure din punct de vedere cibernetic, care cad în fiecare zi, ci avem o platformă unică pe care stau toate aceste servicii publice electronice. E un fel de mare computer, cu patru centre de date în ţară. E o platformă unică pe care punem aplicaţii şi pe care noi le accesăm ca să scoatem o adeverinţă, să facem o plată sau să solicităm o autorizaţie de construcţie. Repet, e o platformă unică, care reuşeşte să ajute foarte mult statul român, să avem servicii mai performante şi de o claritate mai bună”, explică Sărmaș, IT-ist de profesie.

Acesta subliniază că în România nu există vreo instituţie a statului care să fie capabilă să construiască infrastructura de cloud. “Tot la companii vom ajunge, care ne vor furniza echipamente,  le vor configura, vor instala componentele software”, spune Sărmaș.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Acesta a vorbit și despre rolul instituțiilor în acest subiect.

“Aşa cum arată astăzi ordonanţa de urgenţă care atribuie rolurile fiecărui actor implicat în cloud-ul guvernamental, respectiv SRI, STS şi Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), fiecare instituţie are competenţe pe diferite niveluri ale cloud-ului guvernamental. Dar nu ele sunt cele care implementează soluţia de cloud. Pe atribuţiile sale, STS va organiza o licitaţie, va cumpăra echipamente, cineva le va instala şi le va preda pentru gestionare către STS. Pe componenta ADR, la fel. Se va ţine această colaborare cu companiile private. Important este cât de performant va fi acest cloud guvernamental, pentru că dacă nu va fi unul performant, avem două scenarii: fie instituţiile publice nu vor avea servicii performante, fie instituţiile publice vor merge către alţi furnizori de servicii de cloud, iar cloud-ul guvernamental va rămâne nepopulat”, a spus Sărmaș.

Un bun model de construire a cloud-ul guvernamental e în Marea Britanie, “unde instituţiile publice au un catalog de servicii ce ţin de cloud şi îşi aleg serviciul de care au nevoie. Dacă mâine au nevoie de un server pentru e-mail, îl accesează de acolo. Dacă mâine au nevoie de o aplicaţie care să le gestioneze nişte baze de date, o solicită din acel catalog”.

Se face o confuzie între cloud și interoperabilitate, spune deputatul. “Cloud-ul e văzut ca o soluţie pentru toate problemele de birocraţie şi de lipsă a digitalizării. Nu esta asta. Dacă într-o plasă punem becuri şi baterii, becurile nu vor ilumina. Trebuie conectate la baterii. Dacă plasa e cloud-ul şi punem toate soluţiile informatice la un loc, adică becurile şi bateriile, asta nu înseamnă că vor comunica între ele. Interoperabilitatea este cea care ajută sistemele informatice să comunice între ele. Platforma de interoperabilitate este cea care asigură schimbul de date între două, trei, patru zece mii de soluţii informatice distincte. Şi la nivelul instituţiilor publice din România, şi în societate în general se face o confuzie. Se spune: când o să avem cloud, pentru că punem toate soluţiile în acelaşi loc, ele vor discuta între ele de unele singure, şi atunci cetăţenii nu vor umbla după hârtii. Fals! Putem să avem cloud şi să umblăm după hârtii în acelaşi fel şi să avem doar nişte soluţii informatice mai bune, mai performante, mai prietenoase, care nu se blochează. Eliminarea acestui rol de poştaş, pe care fiecare cetăţean român îl are, de a lua hârtia de la o instituţie şi de a o duce la cealaltă, se realizează prin interoperabilitate: conectarea bazelor de date din fiecare instituţie. Deci sunt două lucruri separate”, a spus Sărmaș.

Când vom avea sistem de interoperabilitate? Am scris o lege la nivelul Comisiei de tehnologie a informaţiei, pe care o conduc. Noi sperăm ca într-o lună de zile să o avem adoptată”, a mai spus deputatul.