Parlamentarii își construiesc centrală pe hidrogen și gaz, ca să devină independenți energetic

Parlamentarii români vor să aibă la Palatul Parlamentului, fosta Casa Poporului, o centrală care să funcționeze cu un mix de gaz și hidrogen, astfel încât imensa clădire ce adăpostește sediul mai multor instituții ale statului român să-și asigure din surse interne consumurile energetice și de termie. Licitația a fost lansată în SICAP de către Camera Deputaților și prevede momentan, o cheltuială de 252.000 lei pentru realizarea unui studiu de fezabilitate, contract pe cinci luni.

• Citește aici documentul – Tema-proiectare_cogenerare

Deputații ar vrea soluția la cheie pentru o centrală de cogenerare de înaltă eficiență, amplasată pe terenul aferent Casei, care să livreze curent și apă caldă pentru Palat și care să funcționeze cu un mix de gaz și hidrogen. Mai mult decât atât, o astfel de instalație ar reduce expunerea la radon, un element toxic, care aparent s-a acumulat în cantități mari în pereții clădirii, după cum se precizează în Caietul De Sarcini.

Consturile centralei, capacitatea instalată și numărul de utilizatori ce urmează a deservi urmează să fie stabilite ca urmare a SF-ului.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Iată descrierea exactă a proiectului, după cum apare în SICAP: „Sistem de cogenerare de înaltă eficiență care să asigure necesarul pe bază de energie termică și de apă caldă menajeră, respectiv de energie electrică pentru autoconsum, pentru imobilul Palatul Parlamentului, pe baza unui concept unitar adaptat cerințelor de performanță și eficiență energetică ridicată, de optimizare a consumurilor și costurilor de energie electrică și termică, de reducere emisii de gaze cu efect de seră și de asigurare a unui nivel de confort ridicat”

Imobilul Palatul Parlamentului este proprietatea statului, sediu al mai multor instituţii reprezentative ale statului (Camera Deputaţilor, Senatul, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ) şi administrat conform prevederilor Legii nr. 90/2016.

Imobilul Palatul Parlamentului are alimentare cu energie electrică, energie termică din rețeaua Termoenergetica, apă potabilă, colectare apă canalizare. Imobilul Palatul Parlamentului nu are alimentare cu gaze naturale, aceasta urmând să se realizeze în cadrul proiectului instalării unei centrale în cogenerare.

Surprinde termenul de depunere a ofertelor: 10 zile, adică până pe 21 iunie. Departajarea lor se face în proporție de 50% prin preț șI restul prin experiența echipei de proiect. Finanțarea se asigură din surse proprii

Palatul Parlamentului din Bucureşti este a treia clădire cea mai mare din lume şi a costat, la momentul construcției de către Nicolae Ceaușescu, circa 3 miliarde de dolari. În prezent, costurile cu electricitatea, căldura și apa caldă sunt, raportat la anul trecut, înainte de scumpirile masive din present, de aproape 8 milioane de euro pe an, chiar dacă doar 30% din palat este ocupat.