ANALIZĂ Cât de eficientă e măsura românească de compensare cu 50 bani a prețurilor la combustibili? Expert în Energie: „Măsura nu prea are sens economic”/ Efecte neglijabile, urcăm, pe moment, un loc – două în clasamentele celor mai ieftine țări din UE

benzina carburant alimentare pompa foto pixabay Foto: Pixabay

Măsura aleasă de guvernanții României pentru a ține cumva în frâu evoluția fulminantă a prețurilor combustiblilor, temă actuală la nivel mondial, ar fi o cheltuială directă importantă a statului, cu efecte neglijabile pentru consumator și fără nici un control în ceea ce privește prețul la pompă, sintetizează Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în politici energetice și strategie energetică. Urcăm pe locurile 4/5 de pe locurile 6 în clasamentele celor mai ieftine țări în funcție de prețurile la benzină și motorină. Nicidecum pe locul 2, cum spun reprezentanții coaliției de guvernare. Chiar și așa, nu există garanții cu privire la menținerea acestei poziții sau la evoluția pe termen mediu și lung a prețurilor la pompă, în ciuda „stabilității prețurilor” despre care vorbesc guvernanții. Cât despre banii economisiți de șoferi… cu cât economisești la un plin de motorină vei putea să îți iei aproape 3 cafele espresso în benzinărie. Este încă neclar și dacă toate companiile private vor aplica măsura de reducere cu 50 de bani, în contextul în care statul a anunțat că va susține de la buget o compensare de doar 25 de bani.

Context. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat în urmă cu câteva zile că guvernul a decis să compenseze câte 50 de bani din prețul fiecărui litru de combustibil de carburant la pompă. Măsura se va aplica timp de trei luni și e valabilă pentru toți consumatorii, nu doar pentru transportatori. Bugetul alocat pentru această schemă de compensare este de 2 miliarde de lei pentru cele trei luni, jumătate din sumă fiind acoperită de la bugetul de stat. Nu este clar dacă toți operatorii de benzinării vor dori să acopere cealaltă jumătate.

„Locul 2 în UE”, din declarații

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Textul Ordonanţei de Urgenţă privind reducerea cu 50 de bani a preţului carburanţilor a fost elaborat şi, în urma acestei scăderi, România va avea cel mai mic preţ din Europa, după Ungaria, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Virgil Popescu, citat de Agerpres.

„Ieri s-a lucrat la Ministerul de Finanţe, toate ministerele, am lucrat împreună, s-a elaborat textul Ordonanţei de Urgenţă. Este vorba de acei 50 de bani pe litru (…). În urma acestui acestei scăderi, practic, România va avea un preţ, dacă nu mă înşel, la motorină, de un 1,7 euro şi un pic şi la benzină, 1,61 şi un pic. Va fi practic, după Ungaria, care are deja un preţ plafonat, cred că cel mai mic preţ din Europa. 25 de bani din aceşti 50 de bani vor fi susţinuţi de la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanţe, iar 25 de bani vor fi susţinuţi ca o cheltuială deductibilă de către operatori”, a spus Popescu. Despre un loc 2 în Europa la prețuri vorbea și președintele PSD, Marcel Ciolacu, într-o declarație de ieri, citată de News.ro.

Cum stăm acum cu prețurile? Creșteri semnificative într-un an

Cea mai ieftină motorină (diesel) se găsește acum în Malta (1,21 euro/litru), iar cea mai scumpă în Suedia (2,528 euro/ l), potrivit platformei fuel-prices.eu. Cea mai ieftină benzină se găsește în Ungaria (1,22 euro/ l) și cea mai scumpă în Finlanda (2,54 euro/ l)

Potrivit platformei, România a ajuns în această perioadă la 1,837 euro/ litru pentru motorină și cu prețul benzinei la 1,732 euro/ litru. Față de acum un an, creșterea e de 40,3% la motorină, iar benzina a crescut cu 33,39%.

România și Croația sunt pe locul 6 în ceea ce privește prețul la motorină.

Clasamentul celor mai ieftine țări în UE (Diesel):

Grafic: www.fuel-prices.eu/
Grafic: www.fuel-prices.eu/

Pentru benzină, România e pe locul 6 în clasamentul celor mai ieftine țări.

Clasamentul celor mai ieftine țări în UE (E95):

Unde ajungem, după scăderea propusă de guvern? Nu, nu pe locul 2

După scăderea de 50 de bani, motorina ar ajunge undeva la 1,74 euro/l, iar benzina la 1,64 euro/l.  Sau, cum spunea ministrul Energiei, „la motorină, un 1,7 euro şi un pic şi la benzină, 1,61 şi un pic”. Chiar și așa, la motorină, rămân câteva țări mai ieftine: Malta, Ungaria, Slovenia, Polonia, iar la benzină Ungaria, Malta, Slovenia.

Luând un exemplu, pentru consumator: dacă un șofer își face acum plinul cu 540 de lei (60 litri, 9 lei/l motorină), peste câteva zile ar putea face asta cu 510 lei. Vorbim, așadar, de o economie de abia 30 de lei pentru bugetul unei familii, cu o mașină. Poți, adică, să iei aproape 3 cafele din benzinărie (un espresso e 10,99 lei într-o benzinărie, la prețul listat în oferta zilei).

Radu Dudău: „Măsura nu prea are sens economic”

După introducerea măsurii de reducere a prețului cu 50 de bani, am fi pe locul 4-5, în UE, la prețuri. „Măsura nu prea are sens economic, pentru că înseamnă o cheltuială directă importantă a statului, cu efecte neglijabile – mai ales că nu există nici un control în ceea ce privește prețul la pompă; acesta poate crește, anihilând imediat această reducere administrativă”, explică Dudău, pentru Economedia.

Țările care au stabilit plafoane maxime de preț la pompă, precum Ungaria, suportă de la buget diferența dintre prețul de piață și prețul plafonat, amintește Dudău. „Deci ceea ce economisește consumatorul este suportat de contribuabil. În plus, este eliminat complet semnalul de preț, care ar trebui să inducă ajustări de comportament – respectiv măsuri de economisire: diminuarea utilizării automobilului personal, creșterea utilizării transportului în comun, adaptarea stilului de condus în sensul economiei de carburant etc. Eventual, s-ar justifica sprijinirea companiilor de transport, dar nu plafonarea generală a prețului la pompă. Desigur, Ungaria mizează și pe relația specială cu Moscova și pe faptul că importul de țiței prin conductă este exceptat din ultimul set de sancțiuni ale UE. Probabil că importurile Ungariei din Rusia se bucură și de discounturi. Dar acesta nu este un mod solidar și sustenabil de a face politică economică în cadrul UE”, precizează Energy Policy Group.

În ceea ce privește țara noastră, specialistul consideră că ar fi justificate măsuri de susținere a companiilor de transporturi prin reducerea graduală a TVA. „De exemplu, începând cu anumite praguri de preț – de pildă, la 10% începând cu 8,5 lei și la 1% începând cu 9,5 lei pe litru de benzină sau motorină. Dar, desigur, ar fi o bătaie de cap pentru ANAF”, completează Dudău.

Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a afirmat, însă, marți, că guvernarea va analiza în următoarea perioadă dacă este cazul să vină cu o altă măsură care să reducă efectiv preţul carburanţilor, dacă această compensare de 50 de bani nu are impactul aşteptat.

Clasamentul celor mai scumpe țări din UE, în urmă cu câteva zile, și măsuri luate de alte state:

Topul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari prețuri la carburanți: România se află spre coada clasamentului

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: