Christine Lagarde spune că Banca Centrală Europeană va merge oricât de departe e nevoie pentru a lupta împotriva unei inflaţii excesiv de ridicate

Banca Centrală Europeană (BCE) va merge „oricât de departe e nevoie” pentru a lupta împotriva unei inflaţii „excesiv de ridicate” şi care ar urma să rămână la acest nivel „pentru o anumită perioadă” în zona euro, a declarat marţi preşedintele BCE, Christine Lagarde, informează AFP, citat de Agerpres.

Cu ocazia forumului anual al BCE de la Sintra (Portugalia), Christine Lagarde a subliniat că explozia inflaţiei reprezintă „o mare provocare pentru politica noastră monetară”. Obiectivul BCE este să menţină inflaţia la un nivel apropiat de 2%, în condiţiile în care în luna mai rata anuală a inflaţiei în zona euro a depăşit 8%, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, şi este posibil ca în luna iunie să fii crescut şi mai mult.

„Vom merge oricât de departe e nevoie pentru a ne asigura că inflaţia se stabilizează în jurul ţintei noastre de 2% pe termen mediu”, a spus Christine Lagarde.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

În contextul inflaţiei galopante, BCE se pregăteşte ca în luna iulie să majoreze dobânda de politică monetară, pentru prima dată în ultimii 11 ani. Perspectiva scumpirii costului creditului în zona euro a relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză a datoriilor în zona euro, odată cu creşterea diferenţelor dintre randamentele la care se împrumută statele din nord şi cele din sudul Europei pentru a-şi finanţa deficitele.

Pentru a-i linişti pe investitori, oficialii BCE au trebuit să intervină şi să anunţe că pregătesc un nou „instrument împotriva riscurilor de fragmentare”.

Acest nou instrument „va trebui să fie eficient, chiar dacă va fi proporţional şi să conţină suficiente garanţii pentru a păstra elanul statelor bugetare spre o politică fiscală sănătoasă”, a spus marţi Christine Lagarde.

Împiedicarea apariţiei unor diferenţe mari la care se împrumută statele din zona euro este o condiţie prealabilă pentru o bună transmisiune a politicii monetare în zona euro. În acest context, este posibil ca “dobânzile să crească atât cât va fi necesar”, a declarat fostul director general al Fondului Monetar Internaţional.

Însă BCE se confruntă cu o dilemă deoarece o majorare prea rapidă a dobânzilor ar putea arunca zona euro în recesiune, cu atât mai mult cu cât instituţia de la Frankfurt şi-a revizuit deja, în jos, prognozele de creştere pentru următorii doi ani.

„Cu toate acestea, ne aşteptăm în continuare la rate de creştere pozitive”, graţie măsurilor interne de susţinere a economiei, a dat asigurări Christine Lagarde. Însă BCE nu trebuie să fie singurul actor şi de acea guvernele, responsabile de politica bugetară, „să îşi joace rolul care le revine în reducerea riscurilor” şi să furnizeze un sprijin ţintit şi temporar economiei, fără a pierde din vedere stabilitatea finanţelor publice, a concluzionat Christine Lagarde.