Uniunea Profesiilor Liberale și Camera Consultanților Fiscali avertizează, într-o scrisoare transmisă marți autorităților, asupra ciudățeniilor dintr-un proiect de Ordonanță a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor, prin care consultanța fiscală este „extrasă” din multitudinea de profesii liberale reglementate.
“Constatăm cu surprindere că, în propunerile de modificări şi completări ale Codului fiscal cuprinse în proiectul de Ordonanţă a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor, pentru care a fost stabilită şi şedinţa de dialog social la data de 12 iulie 2022, revine, cel puţin aparent, eliminarea unei singure profesii liberale reglementate, aceea de consultant fiscal din rândul beneficiarilor regimului fiscal al microîntreprinderilor”, spun reprezentanţii UPRL.
În condiţiile unei argumentaţii extrem de lapidare şi confuze pe care o găsim în nota de fundamentare a proiectului şi a unui text legal propus lipsit de claritate şi predictibilitate, este foarte greu de ghicit care este intenţia reală de reglementare şi, mai ales, este greu de înţeles cum se va aplica efectiv prevederea propusă.
Astfel, într-o primă accepţiune, interpretând textul exceptării în sens restrâns, se poate înţelege că acesta ar urma să vizeze doar acele activităţi din Clasificaţia activitaţilor economice (CAEN) în a căror denumire apare expres noţiunea de “consultanţă”, situaţie în care ar fi afectate doar câteva activităţi din CAEN, printre care se remarcă cea de “consultanţă fiscală”, care ar fi şi singura afectată dintre toate activităţile aferente profesiilor liberale reglementate prin lege.
Într-o a doua accepţiune, ţinând seama şi de cele câteva elemente prezente în nota de fundamentare a proiectului, cu referire la această propunere de modificare, se poate însă înţelege că exceptarea ar viza toate acele servicii facturate de microîntreprinderi care, pe fond, din perspectivă substanţială, ar putea fi asimilate cu relativă uşurinţă unei activităţi de consultanţă, de asistenţă şi/sau sprijin de specialitate oferite clientului pentru ca acesta să poata lua o decizie într-un domeniu sau altul.
“Exemplificăm doar câteva situaţii elocvente: opinia juridică oferită de o societate de avocatură clientului pentru ca acesta să decidă dacă încheie sau nu un contract, opinia de specialitate oferită de o societate de proiectări (arhitectura) cu privire la construcţia unui imobil, opinia unei societăţi de evaluare sau de expertiză contabilă oferită clientului cu privire la valoarea reală a unei societăţi pentru ca acesta să poată decide asupra achiziţiei acesteia, opinia unei societăţi specializată în IT cu privire la achiziţia unui sistem informatic, etc. Şi, de ce nu, opinia unui medic dintr-o clinică, societate medicală, oferită pacientului în urma unei ‘consultaţii’, printr-o scrisoare medicală ce conţine diagnosticul şi tratamentul recomandat?”, se mai arată în comunicat.
Iată că, doar la prima vedere, această excepţie introdusă în proiect ar putea să pară un aspect tehnic cu relevanţă restrânsă, în realitate însă, ea face parte din acele “măsuri” care lovesc în perspectivele de modernizare a cadrului fiscal autohton, cu efecte negative atât la nivelul unei profesii sau la nivelul a foarte multe profesii, cât şi al contribuabilului, şi chiar al administraţiei fiscale, pe lângă faptul că reprezintă o discriminare inexplicabilă şi foarte bizară.
Numărul total de membri ai UPLR este de circa 80.000 de profesionişti, iar numărul membrilor CCF este de aproape 6.000 de profesionişti, care ar putea fi afectaţi de această aşa-zisă “măsură legislativă”.
Începând din 2018, din momentul în care şi societatea cu venituri din consultanţă (indiferent de proporţia în care realiza aceste venituri) a intrat în rândul microîntreprinderilor, a crescut considerabil numărul micilor furnizori de consultanţă fiscală organizaţi în societăţi, oferind servicii accesibile unei palete tot mai largi de contribuabili. Cel mai important de remarcat în contextul prezentului proiect de act normativ este că, acest lucru s-a realizat fără ca numărul şi volumul activităţilor de consultanţă desfăşurate ca activitate independentă individuală să scadă, ci, din contră şi trendul acesteia a fost unul de creştere moderată, dar sistematică în ultimii cinci ani.
Practica europeană şi internaţională arată că un sistem fiscal modern nu poate funcţiona la întreaga capacitate în absenţa instituţiei consultantului fiscal. Prin misiunea sa, consultantul fiscal este profesionistul care oferă clientului-contribuabil, în primul rând, servicii de conformare fiscală.
Direct spus, în absenţa consultantului fiscal, contribuabilul pierde pentru că nu poate beneficia de întreaga paletă de deduceri pentru care este eligibil, iar astfel mecanismul fiscal nu-şi îndeplineşte rolul prevăzut în economie. De cealaltă parte, statul este direct interesat de prezenţa unui consultant fiscal care să certifice că respectivul contribuabil este preocupat să-şi plătească impozitele în litera şi spiritul legii (altminteri tot mai complexe).