Economiștii fie nu-și pot explica suprinzătoarea creștere economică a României din primul semestru al acestui an, fie spun că acesta este de fapt potențialul României, ținând cont de istoricul de performanță al țării de până acum.
„Sincer, chiar nu știm de ce economia a performat mai bine decât așteptările. Cred că nimeni nu știe. Poate că ar trebui să contactați Institutul Național de Statistică, să explice de ce. România are un PIB per capita mai mare decât Grecia sau Slovacia, ceea ce nu pot crede”, a declarat Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, în cadrul evenimentului „Perspective economice și reforme prioritare în România”, organizat de Banca Mondială în parteneriat cu Academia de Studii Economice București.
El a afirmat că, practic, România nu mai este o țară așa de săracă, uitându-ne la statistici, dar avem o problemă cu calitatea creșterii.
„Nu poți spune că creșterea este sustenabilă când ai un deficiit de cont curent mai mare de 9% din PIB. Trebuie să abordăm problemele structurale din balanța de cont curent. Principalele motive ale dezechilibrului contului curent sunt sectorul energetic, sectorul chimic și sectorul agro-alimentar, ceea ce este o rușine, luând în considerare potențialul nostru în agricultură. Trebuie să abordăm problemele structurale, dar sincer, nimănui nu-i pasă de asta, nimeni nu vorbește despre asta. Cea mai mare problemă a noastră este să renegociem PNRR. În loc să facem ceva, să implementăm reforme”, a afirmat Dumitru.
Cătălin Păuna, Senior Economist la Biroul Băncii Mondiale din România, a declarat că, istoric vorbind, România a avut în ultimele decenii creșteri economice mari.
„Asta înseamnă că acesta este probabil potențialul țării, dacă țara crește atât de rapid pentru atât de mulți ani, probabil acesta este potențialul. Însă în același timp creșterea este foarte volatilă, vedem variații semnificative de la an la an, semn că avem nevoie de politici consistente. Cred că sunt discrepanțe în creștere și poate niște componente ar trebui revizuite. Nu cred că se poate nega totuși că România a fost un performer fantastic în ultimii 20 de ani”, a spus el.
În același timp, economistul a precizat că există diferențe regionale semnificative în ce privește creșterea. „București este un oraș bogat, peste media europeană, în materie de venituri, așa că poți vedea această prosperitate. Și o poți vedea și în orașele secundare care au atras investiții mari, în special IT. Dar asta coexistă cu alte regiuni unde condițiile sunt încă grele, unde există declin al populației, unde infrastructura este cum este. Trebuie făcute mult mai multe”, a precizat Păuna.
Ionuț Dumitru a făcut o trecere în revistă a principalelor provocări în prezent pentru economia românească.
Potrivit lui, una dintre provocări este deficitul bugetar, iar alta este deficitul de cont curent, care a trecut de 9% din PIB, în prima parte a anului. O provocare este și inflația, spune Dumitru, care este 15%. „Dar fără să ne păcălim, de fapt, inflația este mai mare, deoarece fără plafonarea la energie inflația ar fi fost peste 22%. Iar prețurile producției industriale este de 40%, aceasta ar trebui să fie realitatea inflației din România. Probabil românia are cea mai mare inflație din Europa, cred că aceasta este realitatea”, a afirmat Ionuț Dumitru.
El afirmă că România are o mare problemă cu colectarea, având un gap de colectare a TVA de 33 – 34%, cel mai mare din Europa. „Soluția este să digitalizăm ANAF, vorbim despre asta de ani buni. Încă vorbim despre asta dar nu facem prea multe”, spune economistul băncii.
El mai susține că trebuie să abordăm „portițele” din economie. „Avem o grămadă de sisteme preferențiale de taxare și acest lucru ar trebui eliminat: PFA, microîntreprinderi, drepturi de proprietate. Guvernul a adresat parțial problema, dar ar trebui să închidem toate aceste portițe”, a mai spus Dumitru.
El a susținut de asemenea că este necesară o revizuire a codului fiscal. „Taxa pe dividende este prea mică, taxa pe proprietate este prea mică comparativ cu standardul european, poate taxa pe venit este un pic prea mică, dar taxa pe venit trebuie luată la pachet cu contribuțiile sociale, care sunt mari. Avem taxe mari pe muncă când vine vorba de salariul minim. Pentru salariul mediu suntem aproape de media UE. Deci este greșit să spui că românia are o taxare mică pe muncă. Cred că trebuie să abordăm contribuțiile sociale, de ce avem o astfel de taxare mare a constribuțiilor sociale – sunt doar puțin contribuabli, mulți sunt exceptați – sectorul construcțiilor, recent agricultura, sectorul IT. Cineva trebuie să plătească taxe pentru ei”, susține Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal.