Sursa foto: Pexels
Toate fluxurile financiare merg către Statele Unite, provocând șocuri puternice în restul lumii, iar Banca Centrală Europeană emite un „avertisment global” privind riscurile sistemice, scrie Le Monde, potrivit Rador.
Să-i spunem Paul. Este broker într-o mare bancă europeană, iar treaba lui este să găsească investitori dispuși să-și pună banii în obligațiuni de trezorerie emise de guvernele central-europene. De mai bine de șase luni, îi este din ce în ce mai greu să-i convingă. „Mi se spune: „De ce aș investi în Serbia sau în România când îmi pot pune banii în Statele Unite pentru un randament de 3% sau 4%?”
Observația lui Paul rezumă uriașa balansare care zguduie în prezent piețele financiare. De la începutul anului, Rezerva Federală (Fed, banca centrală americană) și-a majorat dobânda cu 3 puncte, ajungând la peste 3%. Astăzi, o emisie pe zece ani a Trezoreriei SUA are un randament de 3,6%, în creștere față de 0,5% în urmă cu doi ani, la apogeul pandemiei. După ce nu au adus profit aproape deloc timp îndelungat, aceste active, considerate cele mai sigure din lume, oferă acum un profit decent.
În acest timp, alte instituții monetare nu au crescut atât de repede. Rata Băncii Centrale Europene este de 0,75%, rata Băncii Angliei este de 2,25%. În mod logic, toți investitorii se îndreaptă spre activele în dolari. „Primele țări sancționate de această mișcare sunt țările emergente [pentru că sunt considerate mai riscante]”, continuă același broker. Cei mai fragili, precum Ghana, sunt acum în discuții cu Fondul Monetar Internațional pentru un plan de salvare.
Mai solidă, o țară precum România este nevoită să plătească scump: obligațiunile sale pe zece ani se apropie de randamentul de 9%.
De la începutul anului, investitorii au retras 70 de miliarde de dolari (71,2 miliarde de euro) din obligațiunile piețelor emergente, inclusiv 4,2 miliarde doar în săptămâna 26-30 septembrie, potrivit datelor culese de JPMorgan și EPFR Global, relatează Financial Times.
Această mare scurgere de lichidități afectează chiar și țări precum Regatul Unit, a șasea economie din lume. După ce a fost prezentat un buget care a redus taxele fără a explica de unde va veni finanțarea, investitorii s-au speriat și au cerut un randament mai bun: dobânda la obligațiunile pe zece ani a crescut de la 3,8% la 4,6% în două zile. Intervenția Băncii Angliei a pus capăt panicii.
Lipsa de lichidități înseamnă, de asemenea, volatilitate mai mare și răsturnări neașteptate pe piețe. De câteva luni, majoritatea indicatorilor financiari au devenit roșii. Joi, 29 septembrie, Comitetul European pentru Risc Sistemic (ESRB), care este organismul Băncii Centrale Europene responsabil cu monitorizarea riscurilor financiare, a emis, pentru prima dată, un „avertisment general”. De la înființare, în 2010, emisese deja avertismente, dar specifice anumitor sectoare, niciodată în mod generalizat.
„Haos pe piețele din Marea Britanie”
Acesta identifică trei riscuri „sistemice” la adresa stabilității financiare. Prima este creșterea ratelor dobânzilor în mijlocul unei încetiniri economice, care ar putea afecta capacitatea gospodăriilor și a întreprinderilor de a-și onora datoriile. A doua este scăderea violentă a prețurilor activelor financiare: declinul CAC 40 a ajuns la 19% de la începutul anului, cel al S&P 500, 23%. Acest declin va provoca probabil un efect de bulgăre de zăpadă, avertizează CERS.
În sfârșit, al treilea risc: băncile europene, deși mult mai bine capitalizate decât la momentul crizei din 2008, riscă ca mulți clienți să rămână în incapacitate de plată „în cazul unei deteriorări pronunțate a situației economice”.
În acest mediu tensionat, canalele financiare își dezvăluie punctele slabe în locuri adesea neașteptate. „Sunt îngrijorat de expunerea piețelor la instrumente derivate”, subliniază Richard Portes, de la London Business School și, de asemenea, unul dintre consilierii CERS. ”Acesta explică haosul de pe piețele britanice de săptămâna trecută”.
Pe lângă bugetul îndrăzneț al guvernului Regatului Unit, problema financiară a Marii Britanii vine și dinspre fondurile de pensii. Acestea au cumpărat în masă instrumente derivate (swap-uri pe rate de dobândă) de aproximativ un deceniu, care au dat randament când ratele dobânzilor au scăzut.
Odată cu inversarea tendinței și cu creșterea ratelor, aceste instituții financiare, care trebuiau să fie foarte precaute, au suferit pierderi semnificative, ceea ce le-a obligat să găsească de urgență lichidități. Pentru a face acest lucru, au vândut, toate în același timp, obligațiuni de trezorerie britanice, ceea ce a înrăutățit spirala ascendentă a ratei dobânzii. „Cel mai rău este că autoritatea de reglementare financiară nu părea conștientă de problemă”, a spus Portes. Mi-ar plăcea să știu de ce”.