Ministrul Muncii Marius Budăi a declarat, vineri, despre creșterea vârstei de pensionare pentru unele categorii de angajați, inclusiv polițiști, care au reclamat că măsura va duce la un val de pensionări, că nu există niciun proiect de act normativ, ci există doar discuții.
„Nu există niciun proiect de act normativ. Există discuții cu Banca Mondială, dar nu este un proiect de act normativ. Nu s-a convenit nimic cu Banca Mondială. Banca Mondială nu impune nimic Guvernului și ministrului Muncii. Aceasta este poziția oficială a ministrului Muncii”, a spus Marius Budăi, la Antena 3.
Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, cu 11.500 membri, a declarat anterior pentru G4Media că intenția de a crește vârsta de pensionare de la 60 de ani la 65 ani va determina o situație fără precedent, cu efecte negative în sistemul de apărare din cauză că societatea se va confrunta cu o avalanșă de demisii și cereri de pensionare.
„Ultimele discuții din spațiul public cu privire la intenția Guvernului de a interveni pe condițiile de pensionare în sistemul militar, respectiv intenția de a crește vârsta de pensionare de la 60 de ani la 65 ani, va determina o situație fără precedent la nivelul întregului sistem de apărare, ordine publică și securitate națională, chiar mai efervescentă decât cea din 2017 de pe vremea lui Carmen Dan”, a spus el.
În acest moment, vârsta de pensionare pentru polițiști/militari este de 60 de ani. Polițiștii/militarii care lucrează în condiții speciale de muncă (pirotehniști, parașutiști, operativi etc.) beneficiază de un spor de vechime ce variază în funcție de condițiile de muncă, respectiv de 3/6/12 luni la an care se reduc din vârsta de pensionare, dar nu mai mai mult de 13 ani. În traducere liberă, un polițist se poate pensiona cel mai de vreme la 47 ani, doar dacă a lucrat toată perioada de activitate exclusiv in condiții speciale de muncă.
„Prin modificările preconizate, vom avea o avalanșă de cereri de pensionare a ultimilor polițiști care au rezistat dezinformărilor din ultimii ani cu privire la modificarea condițiilor de pensionare. Dar în același timp, vom avea și foarte multe demisii în condițiile în care această profesie nu mai este atractivă și nu mai are niciun fel de avantaj. Estimările noastre cu privire la numărul pensionărilor din MAI, inclusiv cele pe caz medical, le estimăm la peste 5000 de cereri”, a spus Andreica.
Și sindicatul polițiștilor ”Diamantul” a atacat dur coaliția de guvernare din cauza creșterii vârstei de pensionare.
Vârsta medie de pensionare pentru polițiști este de 52 ani iar pentru celelalte categorii de salariați este de 63 ani.
Context
Vârsta de pensionare pentru cele șase tipuri de beneficiari de pensii speciale din România va crește treptat de la 60 la 65 de ani, recomandă Banca Mondială, în cadrul propunerilor pentru reforma pensiilor speciale, jalon asumat de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) și care trebuie adoptat până la finalul acestui an, arată documentul obținut de Economedia. Banca Mondială este consultantul însărcinat să propună reforme, se arată într-un document publicat în exclusivitate de Economedia.ro.
Este vorba despre următoarele pensii de serviciu:
– Membri al Corpului diplomatic și consular (Legea nr. 216/2015)
– Funcționari publici parlamentari (Legea nr. 215/2015)
– Personal aeronautic civil (Legea nr. 223/2007)
– Procurori și judecători (Legea nr. 303/2004)
– Personalul auxiliar al instanțelor de judecată/procurorilor (Legea nr. 130/2015)
– Beneficiarii de pensii ai Curții de Conturi Legea nr. 7/2016, Decizia CCR nr. 297/2012)
Banca Mondială propune astfel ca vârsta de pensionare să crească treptat până la 65 de ani pentru toate pensiile de serviciu. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani în prezent pentru majoritatea categoriilor de pensii de serviciu și instituția propune creșterea vârstei de pensionare cu 0,5 ani în fiecare an calendaristic până când aceasta va ajunge la 65 de ani.
Pentru judecători și procurori, Banca Mondială recomandă revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani, mai arată instituția internațională.
Vizați de creșterea vârstei de pensionare ar fi și polițiștii.
Beneficiul țintă pentru cei cu „vechime completă în muncă” va fi redus treptat de la 80% la 65% din salariul brut. În plus, pensia netă inițială nu poate depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării. Beneficiul țintă va fi redus cu 1,5% pe an până la atingerea acestui obiectiv. Instituția susține că, chiar și la niveluri salariale foarte ridicate, o prestație brută de 65% din salariul brut va produce, în general, un raport între pensia netă și salariul net de 95% sau mai mult. Prin urmare, prestația de pensie este „apropiată” de salariul net pentru toate pensiile de serviciu și este plafonată la 100% din salariu și, prin urmare, ar părea să fie conformă cu deciziile Curții Constituționale privind pensiile pentru judecători și procurori. Nu ar trebui să se permită plata unor sume care depășesc 100% din salariul net.