Foto: Natee Jindakum / Dreamstime.com
Ritmul de creștere a PIB-ului României a încetinit în cele trei trimestre ale anului 2022, arată cele mai recente date statistice. Chiar și cu această încetinire, ajungem în T3 2022 la un nivel de +5,6% a PIB-ului față de perioada pre-pandemie, subliniază datele centralizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Economiștii se așteaptă la o încetinire semnificativă a creșterii economice, care la nivelul anului 2023 ar putea fi de undeva la 1,5%.
Ultima parte a anului 2020 și anul 2021 au reprezentat o perioadă de redresare dinamică după efectele economice ale „lockdown”-ului, iar în anul 2022 s-au arătat primele semne ale încetinirii creșterii economice, arată economiștii.
Aceștia explică, pentru Economedia, evoluția economiei și semnificația graficelor.
“Chiar și cu această încetinire a creșterii PIB-ului, economia României în trimestrul 3 al anului curent se află cu 5,6% peste nivelul PIB-ului de dinaintea pandemiei (partea de sus pe grafic), deci putem spune că ne-am redresat după șocul economic generat de pandemie. Chiar și în acest context dificil, de presiuni inflaționiste și război, economia a rămas pe creștere în primele 3 trimestre ale anului 2022, cu creșteri trimestriale ale PIB-ului de peste 1% în fiecare trimestru (partea stânga-jos a graficului). Datele rectificate de Institutul Național de Statistică arată însă că acest ritm de creștere a fost mult mai scăzut față de datele raportate inițial (a se vedea diferența dintre graficul albastru și cel galben) ceea ce înseamnă că încetinirea creșterii economice își pune amprenta din ce în ce mai clar asupra acestui an dificil din punct de vedere economic. Totuși până a finalul anului se pare că vom rămâne pe creștere, ultimele date arată o creșterea anuală de +4,6% în trimestrul 3 (partea de dreapta-jos a graficului)”, explică Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA..
Majorarea este indusă în continuare de consum și servicii, care continuă să aibă un ritm de creștere ca urmare a ridicării restricțiilor de după pandemie.
Ce ne așteaptă în anul 2023?
În concordanță cu majoritatea analiștilor economici, echipa de cercetare a UBB spune că se așteaptă la o încetinire semnificativă a creșterii economice, care la nivelul anului 2023, conform estimărilor, poate ajunge la un nivel de „doar” +1,5%.
“Această încetinire a creșterii nu este independentă de fenomenele globale: economia globală este în plină schimbare, țările puternice din punct de vedere economic se vor confrunta de asemenea cu o încetinire semnificativă (în Zona Euro se preconizează o evoluție în jur de 0%, adică stagnare, creșterea economică a SUA poate fi și ea aproape nesemnificativă, de aproximativ +0,4%), care va avea un impact indirect și asupra economiei României. Pe plan intern, există semne similare de încetinire: consumul ar putea scădea semnificativ, pe fondul inflației și a scăderii puterii de cumpărare, respectiv pe fondul slăbirii impactului pozitiv al ridicării restricțiilor și a epuizării economiilor populației acumulate în perioada pandemiei”, spune Szász.
În acest context economic dificil, 2024 ar putea fi primul an de redinamizare a creșterii economice, dar acest proces va fi unul temperat și gradual, avertizează economiștii.
Prognoze: Cu “frâna” trasă
Conform prognozei din noiembrie, Comisia Europeană estimează pentru 2023 că creșterea economiei României va încetini puternic, la 1,8% (față de prognoza de 2,9% din vară), pentru a reveni ușor în 2024 la 2,2%.
Și Banca Națională se așteaptă la încetinire. Activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluţiei peste aşteptări din semestrul I, iar creşterea ei va decelera puternic în 2023 şi se revigora doar uşor în 2024, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 8 noiembrie 2022.
De asemenea, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut la valoarea de 33,3 puncte, arată cel mai recente raport al organizației. În actualul context, anticipatiile de creștere economică ale analiștilor s-au redus de la 4,5% în 2022 la 1,6% în 2023.
Lideri la creștere, pornind de jos
România a avut cea mai mare creștere economică din UE între anii 2000 și 2022, de aproape 800%, arată un grafic realizat de portalul Amazing Maps și devenit viral pe Reddit:
“Recent s-a discutat foarte mult pe marginea graficului realizat de portalul Amazing Maps, potrivit căruia România a avut cea mai mare rată de creștere a PIB-ului în Europa în perioada 2000-2022, respectiv de aproape 800%. Desigur, această viteză de creștere se datorează în primul rând faptului că punctul de pornire poate fi caracterizat cu un nivel foarte scăzut al PIB-ului României comparativ cu celelalte țări europene, care permite în același timp o rată de creștere foarte ridicată, acesta fiind comparată cu nivelul scăzut al perioadei de bază, și anume anul 2000”, a comentat prodecanul facultății de Științe Economice.