FMI: Datoria globală a scăzut anul trecut cel mai mult din ultimii 70 de ani, în condițiile în care economiile și-au revenit după încetinirea bruscă din 2020 și inflația a crescut

calcule bugete bani Sursa foto: Pixabay

Datoria globală ca pondere din producție a scăzut anul trecut cu cel mai mult în ultimii 70 de ani, în condițiile în care economiile și-au revenit după încetinirea bruscă din 2020 și inflația a crescut vertiginos, potrivit datelor publicate luni de FMI, citate de Financial Times.

Raportul dintre datoria publică și privată la nivel mondial și PIB a scăzut cu 10 puncte procentuale în 2021, după ce a urcat cu 29 de puncte în anul precedent, potrivit datelor FMI privind datoria mondială.

Cifrele evidențiază modul în care ajutoarele guvernamentale masive acordate economiilor afectate de pandemii au declanșat nu doar o creștere, ci și o inflație globală de o amploare nemaiîntâlnită în ultimele decenii.

Scăderea de anul trecut a fost cea mai mare și a urmat celei mai mari creșteri înregistrate în anul precedent. Aceasta a dus cuantumul datoriei la nivel mondial la 247% din PIB-ul global în 2021, față de 228% din PIB înregistrat în 2019, a precizat FMI.

Scăderea a fost cauzată aproape în întregime de revenirea creșterii economice și de creșterea prețurilor. Împreună, acești doi factori au provocat o scădere cu 9,5 puncte procentuale a raportului datorie/PIB al grupului G20, format din cele mai mari economii ale lumii.

În termeni de dolari, valoarea totală a datoriei publice și private din lume a crescut ușor, atingând anul trecut un nivel record de 235 de miliarde de dolari, a adăugat FMI. În raport cu PIB-ul, după o nouă scădere ușoară în acest an, valoarea datoriei se va stabiliza probabil în 2023, pe măsură ce economia mondială va încetini, a precizat fondul.

Vítor Gaspar, directorul departamentului de afaceri fiscale al FMI, a descris anul 2021 ca fiind „un an foarte neobișnuit”.

„Pe măsură ce intrăm în 2023, perspectivele lumii sunt dominate de nevoia de a lupta împotriva inflației ridicate, însoțită de rate reale ale dobânzii substanțial mai mari și de o toleranță la risc diminuată, în special pentru țările cu fundamente percepute ca fiind mai slabe”.

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *