Acord între statele membre UE de plafonare a preţului angro al gazelor naturale la 180 de euro/MWh

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat luni un mecanism care permite o plafonare a preţului angro al gazelor naturale – începând de la 180 de euro/MWh, anunţă ministrul maltez al Energiei Miriam Dalli, care confirmă astfel o informaţie dezvăluită de către mai mulţi diplomaţi, relatează AFP.

Acest mecansim de plafonare – obţinut după mai multe săptămâni de negocieri dure – va fi activat numai în cazul în care preţul gazelor naturale depăşeşte preţul internaţional al gazelor naturale lichefiate (GNL), cu scopul de a nu pune în pericol aprovizionările cu gaze naturale ale UE, preciza o sursă diplomatică.

Dan Drăgan, secretar de stat din partea României, a participat  la reuniunea Consiliului Energie, organizată la Bruxelles, în contextul discuțiilor la nivel european pe tema măsurilor de ameliorare a efectelor crizei energetice.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Conform lui, ca urmare a discuțiilor demarate în cadrul Consiliului Energie din 13 decembrie 2022 asupra proiectului de Regulament al Consiliului privind stabilirea unui mecanism de corecție a pieței și a orientărilor Consiliului European din 15 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Energiei de astăzi statele membre au ajuns la un acord politic asupra mecanismului care urmează a fi implementat de la 15 februarie 2023.

Mecanismul prevede activarea automată, în anumite condiții specifice, a unui plafon temporar al prețului de decontare a instrumentelor financiare derivate pentru luna următoare tranzacționate pe indicele TTF al pieței gazului natural din Olanda (piața reprezentativă la nivel european pentru formarea prețului la gaze naturale).

Plafonul agreat de miniștri este de 180 de EUR /MWh, plafon care se activează în anumite condiții de prețuri excesiv de mari. Mecanismul se va putea aplica și altor burse europene, în funcție de evaluările ESMA, ACER și ale Comisiei Europene.

Obiectivul avut în vedere de acest mecanism este prevenirea unor episoade de prețuri excesiv de mari, precum cele din luna august 2022, fără a afecta securitatea în aprovizionarea cu gaze naturale și funcționarea piețelor financiare.

„În cadrul negocierilor, România, alături de o mare parte din statele membre, a susținut implementarea unui plafon suficient de scăzut astfel încât să contribuie la stabilizarea prețului la gaze la valori rezonabile, cu impact direct asupra competitivității industriei și asupra suportabilității prețului la nivelul consumatorilor finali”, a afirmat Dan Drăgan.

Miniștrii au adoptat, de asemenea, Regulamentul Consiliului privind consolidarea solidarității printr-o mai bună coordonare a achizițiilor de gaze naturale, prin schimburi transfrontaliere de gaze naturale și prin prețuri de referință fiabile.

De asemenea, miniștrii au ajuns la un acord politic pe marginea Regulamentului Consiliului privind accelerarea dezvoltării surselor regenerabile prin instituirea unui cadru legal de emitere a autorizațiilor pentru proiecte în acest domeniu.

În cadrul reuniunii de astăzi, miniștrii energiei au ajuns, de asemenea, la un acord politic asupra altor două acte legislative importante cu rol în atingerea obiectivelor de decarbonizare: Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan și Directiva REPowerEU privind accelerarea procesului de emitere a autorizațiilor pentru sursele regenerabile.

Regulamentul privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic din UE stabilește cadrul pentru monitorizare emisiilor de metan generate la nivelul explorării și producției de petrol și gaze naturale, al transportului, distribuției, stocării subterane și al terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL), precum și la nivelul minelor de cărbune aflate în exploatare, închise sau abandonate. Regulamentul stabilește de asemenea obligații pentru importurile de produse energetice din state terțe în linie cu angajamentele globale de reducere a emisiilor de metan.

„În cadrul negocierilor pe acest dosar, România a urmărit reflectarea în text a particularităților naționale privind sectorul de petrol și gaze naturale și implementarea unei abordări graduale, care să permită monitorizarea tuturor activelor într-un termen rezonabil fără a afecta securitatea în aprovizionare cu produse energetice pe piață. Textul final reflectă propunerile României și asigură o bună bază pentru negocierile interinstituționale care vor avea loc în anul 2023, cu Parlamentul European”, afirmă Dan Drăgan.

Directiva REPowerEU completează cadrul de măsuri comunitare privind susținerea proiectelor din surse regenerabile și prevede adoptarea unor măsuri de accelerare a procesului de emitere a autorizațiilor astfel încât acestea să poată contribui la atingerea obiectivelor de decarbonizare stabilite pentru anul 2030. Directiva prevede stabilirea de către statele membre a unor zone preferențiale pentru diferite tehnologii regenerabile (inclusiv hidroenergie și bioenergie) în funcție de particularitățile naționale și fără a aduce atingere habitatelor naturale protejate.

Termenul pentru emiterea autorizațiilor pentru noi instalații pe bază de energie regenerabilă în aceste zone va fi de 1 an de zile (2 ani pentru proiecte offshore) și de 2 ani de zile pentru alte zone decât cele preferențiale (3 ani pentru proiectele offshore). Sunt prevăzute de asemenea anumite facilități pentru lucrările de extindere și consolidare a rețelelor electrice pentru a permite o mai mare integrare a surselor regenerabile. În cadrul negocierilor, România a susținut o abordare echilibrată care să permită stimularea investițiilor în proiecte regenerabile cu respectarea criteriilor de protecție a mediului înconjurător, obiectivul final fiind decarbonizarea sectorului de producere a energiei.