Dacă încă vă imaginați fabrici de stat neîngrijite și „prânzuri de afaceri” discutabile, este timpul să vă treziți. Europa Centrală și de Est scrie o nouă poveste electrizantă despre inovare, antreprenoriat și durabilitate – una care rescrie reputația regiunii mai repede decât puteți spune „unicorn”, arată Emerging Europe.
Pentru investitorii cu memorie lungă, Europa Centrală și de Est însemna odinioară navigarea printr-un labirint de privatizări obscure, plicuri maro și costume gri în săli de consiliu afumate. Regiunea era văzută ca un pariu oarecum riscant pentru capitaliștii occidentali curajoși – poate incitant, dar deloc stabil.
Astăzi, însă, investițiile în regiune seamănă din ce în ce mai mult cu o prezentare din Silicon Valley, completată cu cuvinte la modă precum inovare, antreprenoriat și durabilitate. Cel mai „afumat” lucru pe care îl veți găsi acum ar putea fi cârnații vegani artizanali care sfârâie pe un grătar la un eveniment al unui incubator de start-up-uri.
Cu toate acestea, în spatele prezentărilor, transformarea regiunii este reală, iar pentru investitorii care înțeleg cum s-au schimbat regulile, există o mulțime de bani de câștigat.
Conform unui raport recent al Dealroom, ecosistemul de start-up din Europa Centrală și de Est a ajuns la o valoare totală de 243 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 25% din 2022. Cu peste 3.800 de întreprinderi nou-înființate active și 275 de întreprinderi la scară largă, regiunea avansează constant, în ciuda unor provocări precum pandemia Covid-19 și problemele de finanțare în stadii avansate.
Reinventarea reinventării
Îndemânarea Europei Centrale și de Est pentru reinventare nu este o noutate. Acesta este adânc înrădăcinat în ADN-ul regiunii: un instinct de supraviețuire perfecționat de decenii – dacă nu chiar secole – de convulsii geopolitice.
Dar reinventarea de astăzi diferă fundamental de lupta pentru relevanță economică de după 1989. În loc să copieze pur și simplu schițele occidentale sau să devină fabrici cu costuri reduse, țări precum Estonia, Polonia, Cehia, România și chiar Ucraina, obosită de război, își scriu propriile scenarii.
Să luăm Polonia, de exemplu. Cândva ironizată ca furnizor european de instalatori, Polonia exportă astăzi ingineri de software. Ecosistemul start-up-urilor din Varșovia și Cracovia rivalizează cu cel al orașelor vest-europene mai cunoscute, fiind condus de antreprenori care au crescut văzându-și părinții gestionând mici întreprinderi născute din necesitate.
Pentru acești antreprenori, reziliența este o a doua natură, iar bootstrapping-ul nu este o tactică la modă – este o tradiție de familie.
Între timp, mica Estonia, deja renumită pentru Skype, a transformat cetățenia digitală într-un produs de export de pionierat. Rata sa de unicorni pe cap de locuitor se transformă într-o bogăție stânjenitoare. Investitorii care odinioară se întrebau cum să găsească Tallinn pe o hartă se înghesuie acum să facă apeluri Zoom cu întreprinderile nou-înființate estoniene, în speranța de a participa la următorul lor succes improbabil.
Antreprenoriat cu atitudine
Antreprenoriatul în regiunea ECE nu este doar o chestiune de creștere economică – este o rebeliune împotriva mediocrității.
În Ungaria, Bulgaria și România, tinerii ambițioși și pasionați de tehnologie văd în antreprenoriat o modalitate de a evita apăsarea plictisitoare a birocrației. Evenimentele locale de înființare de noi întreprinderi seamănă mai puțin cu întâlniri formale de networking și mai mult cu festivaluri care sărbătoresc sfidarea convențiilor, cu DJ care cântă ritmuri alături de prezentări despre dronele agricole conduse de inteligența artificială sau despre moda bazată pe blockchain.
Într-adevăr, inovarea în regiune tinde să fie mai puțin legată de proiectele la modă din Silicon Valley și mai mult pragmatică. Acest lucru este parțial cultural: decenii de penurie și raționalizare au dat naștere la ingeniozitate. Start-up-urile lituaniene din domeniul fintech, de exemplu, prosperă tocmai pentru că abordează transferurile de bani cu o răcoritoare lipsă de dramatism – doar soluții eficiente, ieftine și plictisitor de eficiente la durerile de cap bancare transfrontaliere.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Este o inovație lipsită de teatrul din Silicon Valley, o inovație care pur și simplu funcționează.
De la minele de cărbune la minele de date: Sustenabilitatea plătește
Investitorii pasionați de durabilitate – considerată cândva un bun de lux în regiune – au găsit oportunități surprinzătoare. În timp ce regiunile estice ale Europei au asociat mult timp inițiativele „verzi” cu occidentalii idealiști, în prezent, sustenabilitatea este o nișă profitabilă înrădăcinată în necesitatea practică.
Să luăm ca exemplu regiunea Moravia-Silesia din Cehia, o zonă istorică a minelor de cărbune. În prezent, această regiune găzduiește din ce în ce mai multe întreprinderi nou-înființate din domeniul tehnologiilor curate, alimentate nu doar de generozitatea Uniunii Europene, ci și de logica de modă veche a pieței: sursele regenerabile de energie, reciclarea și eficiența energetică devin pur și simplu mai ieftine și mai profitabile decât industriile murdare, pătate de cărbune.
Minerii de cărbune din Polonia încă mai protestează zgomotos, dar investitorii avizați pariază în liniște pe fermele solare care apar pe terenurile post-industriale abandonate.
Ucraina, de asemenea, în ciuda faptului că este implicată într-un conflict brutal, privește durabilitatea mai puțin ca un semn de virtute și mai mult ca o independență strategică.
Clasa sa antreprenorială pariază masiv pe tehnologiile energetice, atât ca necesitate patriotică, cât și ca viitoare salvare economică – soluții inovatoare de stocare a bateriilor, locuințe modulare și produse agricole ecologice concepute cu gândul clar la piețele de export.
Câștigarea jocului talentelor
Investitorii care pariază pe Europa Centrală și de Est au urmărit în mod tradițional forța de muncă ieftină, dar în prezent banii inteligenți urmăresc talentul – o fiară mult mai complicată.
Regiunea se mândrește cu una dintre cele mai mari concentrații de absolvenți de științe, tehnologie și inginerie pe cap de locuitor din lume. Dar aceste scântei strălucitoare sunt din ce în ce mai conștiente de valoarea lor și sunt dispuse să plece la Berlin, Amsterdam sau Londra dacă sunt subevaluate.
Companiile care reușesc aici înțeleg că investiția nu este doar un exercițiu financiar; este vorba despre cultivarea culturii și păstrarea talentelor. Firme precum UiPath din România, în prezent un unicorn al automatizării în valoare de mai multe miliarde de dolari, au descifrat codul talentului, asigurându-se că inovația nu se limitează la un sediu central strălucitor din străinătate, ci pătrunde în sucursalele locale și în echipele de dezvoltare din București și Cluj.
Lecția? Talentul este la fel de mobil ca și capitalul – și mult mai sensibil la sentimentul de apreciere.
Riscuri, dar nu așa cum le știam
Desigur, ECE rămâne un teren complex. Democrația încă se poticnește ocazional, populiștii răcnesc, birocrația se opune schimbării, iar umbrele geopolitice persistă, cele mai proeminente fiind cele aruncate de agresiunea Rusiei în Ucraina.
Totuși, aceste riscuri nu sunt nici noi, nici unice. Ceea ce este diferit acum este reziliența instituțională a regiunii și sfidarea antreprenorială.
Investitorii inteligenți înțeleg că navigarea în acest peisaj necesită mai mult decât o analiză a cifrelor – necesită cunoștințe culturale, răbdare și un simț al umorului.
La urma urmei, oricine investește într-o regiune renumită pentru birocrația kafkiană învață repede că abilitatea de a râde de absurd este la fel de esențială ca perspicacitatea financiară.
Pariul pe reinventare
Pentru investitorii care privesc spre est, vechile clișee despre monotonia postcomunistă devin din ce în ce mai irelevante. Țările din regiune sunt ocupate cu rescrierea narațiunilor lor economice, antreprenorii locali scriind cu mândrie capitole pline de spirit, curaj și ambiție.
Oferta actuală a investitorilor din regiune ar putea fi rezumată astfel: poate că nu suntem perfecți, dar știm să ne reinventăm mai bine decât majoritatea.
Cartea de joc din ECE nu se mai învârte în jurul forței de muncă ieftine sau al privatizărilor în masă – este vorba despre inovare agilă, antreprenori curajoși și durabilitate condusă nu doar de idealism, ci și de economie rece și calculată.
Vechile obiceiuri mor repede în Europa Centrală și de Est, iar acesta ar putea fi cel mai mare avantaj competitiv al acesteia.