Sursa foto: Pixabay
O excursie la mall în Rusia este o experiență diferită astăzi decât a fost în urmă cu câteva luni, înainte de invazia Ucrainei și ca Occidentul să „bombardeze” Moscova cu sancțiuni.
„Când am avut primul meu copil, exista alegere, de la Mothercare la Zara”, spune Evgenia Marsheva, un arhitect în vârstă de 33 de ani, pentru The Guardian. Dar când a mers la cumpărături la Moscova luna aceasta pentru următorul nou-născut, multe dintre acele mărci mari de retail fuseseră închise.
„Acum, găsesc doar produse rusești foarte ieftine sau extrem de scumpe. Am fost crescută cu povești despre alegerile limitate pe care le-au avut părinții mei în timpul Uniunii Sovietice. Nu m-am gândit niciodată că acest lucru se va întoarce”, spune ea.
La trei luni de la începutul războiului, Rusia a devenit cea mai sancționată țară din lume, iar aproape 1.000 de mărci străine – majoritatea în mod voluntar – și-au redus operațiunile din această țară, potrivit evidențelor ținute de Yale School of Management. Exodul companiilor a continuat în această săptămână, McDonald’s anunțând oficial că va părăsi Rusia după trei decenii.
Ajutat de creșterea prețurilor la exporturile de petrol și gaze, Kremlinul a reușit până acum să continue să își finanțeze eforturile de război, țara cheltuind până la 300 de milioane de dolari pe zi pentru apărare luna trecută, dublu față de perioada antebelică, conform datelor Ministerului de Finanțe. Între timp, controalele de capital pe care Rusia le-a impus pentru a-și proteja sectorul financiar la sfârșitul lunii februarie au făcut ca rubla să fie cea mai performantă monedă din lume.
Cu toate acestea, pentru mulți din Moscova și alte orașe rusești, izolarea politică și economică în creștere a țării are un impact direct asupra traiului.
„De când a început conflictul, fiecare pas în linia de producție este o luptă”, a spus Vladimir Kukushkin, directorul unei tipografii din Ekaterinburg, al patrulea oraș ca mărime al Rusiei.
Kukushkin s-a plâns că, după ce Adobe a anunțat că software-ul său nu va fi disponibil în Rusia, a trebuit să găsească noi modalități de a-și proiecta produsele, în timp ce creșterea prețurilor la cerneală și hârtie a pus o presiune suplimentară asupra afacerii sale.
„De asemenea, a fost greu să-mi promovez afacerea, deoarece Instagram și Facebook sunt blocate. Ar putea arăta ca niște lucruri mici, dar într-adevăr se adună”, a spus el.
După ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, Kremlinul a înregistrat unele succese în eforturile sale de înlocuire a importurilor, în special sporind producția agricolă internă, iar proprietarii a două restaurante din Moscova au declarat că nu au întâmpinat probleme în obținerea produselor de la începutul războiului.
Cu toate acestea, exodul actual al firmelor a atras din nou atenția asupra eșecurilor țării de a produce multe dintre bunurile de consum cu care s-au obișnuit rușii, a declarat Maria Shagina, cercetător la Institutul Internațional de Studii Strategice.
„Economia rusă este încă foarte dependentă de importuri. De exemplu, 90% din brutăriile din Rusia funcționează cu echipamente importate, în principal europene. Scăderea importurilor va avea un impact uriaș asupra produselor disponibile în țară”, a spus ea.
Ar fi deosebit de dificil pentru companiile rusești să înlocuiască produsele de tehnologie străină și microcipurile, a adăugat Shagina. Eforturile Rusiei de a copia platformele de socializare care au fost interzise au fost întâmpinate cu ridiculizare, în timp ce sancțiunile au dus industria auto înapoi în anii 1980, mașinile noi nemaifiind obligate legal să aibă airbag-uri, care nu pot fi importate acum din vest.
Într-o recunoaștere flagrantă a luptei țării de a înlocui produsele, Andrei Klishas, un senator din partidul de guvernământ Rusia Unită al lui Putin, a declarat săptămâna aceasta că programul de înlocuire a importurilor din țară „a eșuat complet”.
Datele economice recente indică în continuare semne de tensiune care apar în economie.
Potrivit estimărilor oficialilor, economia Rusiei este de așteptat să se contracte cu între 8 și 12% în 2022. Vânzările de mașini, un indicator adesea folosit de experți pentru a măsura starea de spirit economică, au scăzut cu aproape 80% în aprilie, cea mai mare scădere înregistrată până acum. Între timp, banca centrală a țării a prezis o rată a inflației între 18 și 23% în acest an.
Într-un sondaj recent realizat de Centrul independent Levada, 85% dintre rușii intervievați au declarat că acum este un moment prost pentru achiziții mari, cel mai înalt nivel din mai bine de un deceniu, în timp ce peste 60% dintre ruși au spus că nu au economii.
„Guvernul a creat un fals sentiment de stabilitate. Dar imaginea pe termen lung nu este bună”, a spus Shagina.
Deși sancțiunile cu ardere lentă ar putea să nu-l oblige pe Vladimir Putin să-și schimbe acțiunile în Ucraina, presiunea asupra Kremlinului ar crește „dramatic” dacă Uniunea Europeană își va continua planurile de decuplare de petrol și gaze rusești, a spus ea.
„Atâta timp cât Rusia are venituri din gaze și petrol, poate susține războiul. Va fi o lovitură uriașă pentru Kremlin dacă va pierde acea vacă de muls”, mai spune ea.
Și în timp ce economiștii și întreprinderile trag alarma cu privire la recesiunea care se profilează din țară, unii moscoviți deplâng legăturile culturale rupte cu Occidentul care au venit mână în mână cu pagubele economice.
„Izolarea culturală este poate chiar mai înfricoșătoare pentru mine decât cea economică”, a spus Katya Fedorova, un fost editor de modă care conduce acum un blog de stil de viață și modă pe Telegram.
Disney, Warner, Sony și alte companii de producție au oprit lansarea de filme în Rusia, cinematografele din Moscova reluând acum vechile blockbustere de la Hollywood și prezentând în premieră filme de acțiune chinezești.
„Vom avea noroc dacă vom ajunge până în toamnă fără să ne închidem. Oamenii pur și simplu nu vor să meargă să vadă Lupul de pe Wall Street pentru a cincea oară”, a spus managerul unui cinematograf popular din centrul Moscovei, referindu-se la filmul din 2013 cu Martin Scorsese, care este reprezentat în prezent pe unele ecrane din capitală.
Într-o mișcare simbolică, Cosmopolitan, care a stârnit furori în 1994, când a devenit prima revistă internațională pentru femei publicată în Rusia post-sovietică, a fost nevoită să-și schimbe numele în The Voice, după ce Hearst Corporation a revocat revistei licența rusă.
„Îmi amintesc de verile petrecute la Moscova, trecând de la o expoziție a lui Juergen Teller la una a lui Murakami, dansând la festivaluri de muzică în care trupele internaționale ar rivaliza cu cele mai bune concerte europene”, a amintit Fedorova. Directorii din modă occidentală s-au mirat când i-am dus prin oraș, comentând cât de „modern și de actualitate” era orașul.
„Acea Moscova nu mai există acum”, a oftat ea.